SORCOVA
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi,
Ca un măr,ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca viţa de vie
La Sfânta Marie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oţelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroşi
Copii sănătoşi
Câte cuie sunt pe casă
Atâţia galbeni pe masă.
La anul şi la mulţi ani!
Să trăiţi să ne daţi bani.
marți, 1 ianuarie 2008
Cancerul stomacului (gastric)
Cancerul stomacului (gastric)
Una dintre cele mai frecvente localizari ale bolii canceroase este aceea de la nivelul gastric. in cazul tumorilor maligne, problema cea mai importanta este aceea a diagnosticului precoce.
Etiopatogenia nu este cunoscuta. Se poate vorbi numai de factori favorizanti in aparitia cancerului si de asa-zisele „stari precanceroase". in cazul cancerului gastric, starile patologice care trebuie sa ne atraga atentia, pentru a examina mai deo¬sebit si dinamic bolnavul, sunt: polipoza gastrica, tumorile benigne ale stomacului, gastritele, mai ales gastrita atrofa, ulcerul gastric si anemia biermeriana.
Frecventa: cancerul gastric apare mai frecvent la barbati decat la femei, de obicei dupa 40 -45 de ani.
Anatomie patologica: cancerul gastric se localizeaza de preferinta in regiunea antro-pilorica si pe mica curbura. Mai rar se dezvolta pe regiunea cardiei si pe marea tuberozitate. Cancerul gastric apare sub trei forme principale: vegetant, ulcerant, difuz-infiltrativ, mai rar ca o linita plastica canceroasa. Tumoarea cance¬roasa nu se limiteaza in timp numai la stomac, ci avanseaza, prin cresterea in con¬tinuitate, la organele vecine: pancreas, ficat, vezicula biliara, esofag, epiploon, colon. Procesul canceros se poate generaliza prin metastaze la distanta, pe cale limfatica sau pe cale hematogena.
Simptomatologie: boala poate sa evolueze lent un timp indelungat si marea frecventa a cazurilor cu evolutie rapida pare sa nu fie reala, ci mai degraba determinata de prezentarea bolnavului la medic, intr-un stadiu avansat. Bolnavul are la inceput Simptome discrete, pe care le trece deseori cu vederea. Este asa-zisul stadiu de latenta relativa, care - sesizat - este cat se poate de util pentru diignosticul precoce si instituirea Tratamentului la timp. in acest stadiu apare un microsindrom clinic: un bolnav care pana la varsta de 40 - 45 de ani nu s-a plans de nici o tulburare digestiva, se prezinta la medic cu o serie de acuze de ordin general si digestiv. Microsindromul clinic general, nespecific, apare ca o consecinta a „furtului alimente preferate mai inainte, uneori inapetenta selectiva pentru carne, grasimi sau paine; aerofagie, senzatie de plenitudine, oarecare jena in epigastru. in fata unui asemenea tablou clinic, aparut la o persoana de peste 40 - 50 de ani, suntem obligati sa procedam la o examinare foarte atenta clinica, radiologica, gas-troscopica, la examene de laborator, pentru a nu scapa diagnosticul precoce.
Stadiul manifest al cancerului gastric, stadiu in care se prezinta cel mai des bolnavul la medic si care constituie o faza avansata, este caracterizat prin sindromul clasic al bolii: tulburari digestive gastro-intestinale, inapetenta, uneori anore¬xie relativa pentru carne sau paine, greturi si varsaturi, semne ale instalarii stenozei pilorice; sangerari frecvente si de mica amploare, uneori hematemeza cu aspect de „zat de cafea", mai rar tulburari de tranzit, dureri epigastrice fara orar, necalmante de ingestia de alimente sau de alcaline, stare generala alterata, cu scadere in greutate; paloare a tegumentelor, care in stadii avansate au culoarea paiului, deseori temperatura crescuta, astenie pronuntata, apatie. La examenul abdomenului se poate palpa, uneori, tumoarea. Se pot decela metastazele ganglionare in regiunea supraclaviculara stanga (semnul Virchow-Troisier). Examene paraclinice: examenul sucului gastric arata, in cancerul de stomac, anaciditate sau hipoaciditate, fara ca acesta sa fie insa un semn constant. Uneori, pe langa anaclorhidrie, se constata prezenta acidului lactic - simptom inconstant si tardiv - ca si prezenta bacililor Boas-Oppler. Prezenta celulelor neoplazice in cen¬trifugatul sucului gastric confirma diagnosticul. Cercetarea hemoragiilor oculte in scaun arata ca in peste 75% dintre cazuri reactiile sunt pozitive. Acest examen trebuie facut repetat, un examen negativ neputand fi luat in considerare. Hemograma poate evidentia o anemie hipocroma, uneori initial, dar de cele mai multe ori este tardiv. Viteza de sedimentare a hematiilor este de cele mai multe ori accelerata.
Examenul radiologie (51,52,53, 54) este cel mai util; el poate depista can¬cerul in faza initiala si confirma diagnosticul. in stadiul initial, radiologul poate constata: ingrosari circumscrise si rigiditati alepliurilor mucoasei, aspecte polipoase neregulate ale mucoasei, diminuarea sau absenta miscarilor peristaltice; de asemenea trebuie sa fie atent la semnele care imita ulcerul gastric. in stadiul avansat se pot observa: rigiditate localizata si persistenta, cu oprirea undelor peristaltice la acest nivel; umbre lacunare, corespunzand defectelor de umplere prin prezenta tumorii; deformari ale conturului gastric; nisa cu contur neregulat, intinsa in suprafata: nisa profunda triunghiulara, cu baza larga; rigiditate sau alungire a canalului piloric; lipsa bulei de gaz a stomacului etc.
Gastroscopia: evidentiaza tumoarea si permite efectuarea biopsiei. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele furnizate de examenul clinic si radio¬logie, precum si pe examenele complementare si mai ales pe fibroscopie si biopsie, in situatia unei suspiciuni de cancer e preferabil sa recurgem la o laparotomie exploratoare cu examen histopatologic extemporaneu.
Diagnosticul diferential al cancerului gastric in stadiul incipient se face cu ulcerul gastric.
Suspiciunea malignitati este data de existenta semnelor clinice si radiologice si, mai ales, de disparitia semnelor clinice si extinderea celor radiologice. Tot in sta¬diul incipient trebuie sa excludem tumorile benigne ale stomacului (schwannoame, adenoame, fibromioame) si gastrita cronica.
in stadiul avansat, diagnosticul trebuie facut cu sarcomul gastric, cu tumorile gastrice benigne, cu unele forme ale tuberculozei gastrice si ale sifilisului gastric, cu infiltratiile stomacului din boala Hodgkin si din leucemii, cu anemia bierme-riana.
Evolutie: cancerul gastric evolueaza spre casexie si moarte. Durata evolutiei este variabila, ea putand fi scurtata de aparitia unei boli intercurente sau de ivirea unei complicatii.
Complicatiile cele mai frecvente ale cancerului gastric sunt urmatoarele: hemo¬ragiile (mai ales sub forma de hematemeza, insa nu prea mari), perforatia (in peritoneu sau intr-un organ parenchimatos, uneori in colon sau jejun, cu formarea unor fistule) si stenoza pilorica (localizarile pilorice se pot manifesta uneori mai devre¬me, permitand diagnosticul intr-un stadiu nu prea avansat).
Prognosticul cancerului gastric este grav. in ultimii ani, mijloacele de investi¬gatie mai perfectionate si tehnica mai bine pusa la punct a gastrectomiei au amelio¬rat prognosticul.
Tratament:
În cancerul gastric, singurul tratament eficace este interventia chi¬rurgicala. Se face o gastrectomie, la care se pot adauga rezectii partiale de epiplon si ficat. Nu se opereaza cazurile in care se constata prezenta unor metastaze la distanta. Se va interveni chirurgical in toate cazurile in care exista suspiciunea bolii. Tratamentul medical se limiteaza la cazurile care nu pot fi operate. Este un tratament simptomatic, care cauta sa atenueze durerea si sa corecteze tulburarile diseptice, anemia etc.
Tratamentul cu citostatice este paliativ. Se folosesc antimitotice, 5 fluorouracil 1 g x 2/saptamana, asociat eventual cu un preparat cortizonic. Se mai pot administra metrotexat, Endoxan, mitomicina.
Radioterapia este utilizata in Tratamentul sarcoamelor gastrice.
NATUROPATIE
Cancerul gastric, cel mai frecvent, produce dureri ale stomacului. Se deosebeste de ulcer deoarece nu este sincron cu alimentatia, ci are un caracter neregulat si progresiv. Apare cu: scaderea greutatii, pierderea poftei de mancare (in special pentru carne), greturi si varsaturi cu aspect de drojdie de cafea, scaun negru, dureri.
Riscurile Dumneavoastră sporesc dacă sunteţi într-una sau mai multe din următoarele situaţii:
- grupa sanguină A2
- infecţie cu bacteria Helicobacter pylori
- predispoziţie genetică
- Alimentaţie: afumături, sare, piper, ardei iute, mâncăruri orientale, tutun
- Aclorhidria secundară unor boli (atrofia gastrică) sau indusă iatrogen: Omeprazol (?), tratament chirurgical (rezecţie gastrică, vagotomie)
- Gastrita atrofică/metaplazia intestinală
- Anemia pernicioasă
- Gastrita cu pliuri gigante (Ménétrier)
- Displazia gastrică
- Polipii
- stomacul operat (rezecat)
- tutunul
- alcoolul
- stresul
- Aproape 77% dintre bolnavii de cancer gastric au consumat carne grasa prajita. Trebuie atentie in alimentatie deoarece abuzul de grasimi prajite concomitent cu lipsa produselor lactate intaresc impreuna factorii favorizand cancerul. Grasimile prajite provoaca tulburari secretiei gastrice (cu actiune cancerigena), iar lipsa de colina din lapte cu actiune protectoare asupra mucoasei stomacului, accentueaza aceasta.
- Cei care manânca foarte sarat, afumaturi, conserve cu nitraţi sunt predispuşi la cancer
- modul irational de pregatire a alimentelor,
- mese neregulate
- dentitie proasta,
- medicamente antiinflamatoare care au potenţial gastro-toxic,
- medicamnete contra durerii (aspirina, care poate provoca ulcer, gastrită sau hemoragii stomacale) etc.
- Anumite stări patologice pot fi precanceroase: polipoza gastrică, tumorile benigne ale stomacului, gastritele, ulcerul gastric, maladia Menetrier şi anemia biermeriană.
92% din bolnavii de cancer gastric sunt vechi fumatori, iar 42% alcoolici.
LA UNELE PERSOANE S-A OPRIT EVOLUŢIA CANCERULUI FOLOSND ŞI METODE NATURISTE
Plantele medicinale recomandate PENTRU CANCER LA STOMAC:
- coada calului
- coada soricelului
- galbenele
- macrisul iepurelui
- papadie
- patlagina
- urzica
1. Se va bea zilnic 1 cana de macerat la rece de VASC DE STEJAR PENTRU BARBATI SI VASC DE MAR PENTRU FEMEI in 3-4 reprize sau 6 varfuri de cutit de vasc pulbere pe zi (dr. V.O. Pascanu)
2. Se va prepara un macerat la rece din pulbere de năpraznic + tătăneasă + răchitan = 1 lingura amestec de pulberi la 1 cana apa. Doza pentru o zi este de 4 cani
3. Se indica, in caz de crize dureroase, comprese cu aburi de coada-calului aplicate pe stomac (noaptea) si comprese cu bitter suedez (ziua); comprese cu decoct de scuturatura de fân (2 h). Se prepara comprese cu aburi de coada calului planta fara radacina. Se iau 2 maini pline cu coada calului, se pun plantele intr-o sita si se tin deasupra unei oale cu apa in clocot. Coada calului aburita, muiata si fierbinte se pune intr-o panza si se aplica in zona stomacului, deasupra se leaga cu o alta bucata de panza. Compresele se tin 2 ore. Calmeaza durerile din timpul crizelor.Bitter suedez - compresele cu bitter se pregatesc astfel: o bucata mare de vata se umezeste cu bitter suedez si se aplica pe stomac, ziua, iar deasupra se pune o alta vata uscata pentru izolatia termica, apoi se acopera cu o folie de material plastic si se leaga cu o bucata de panza. Calmeaza durerile.
4. Prin alimentaţie se vor asigura vitaminele şi mineralele cu efect protector: vitamina A şi betacaroten, vitaminele C, D, mai ales vitamina E şi Zinc, Seleniu, Magneziu, Calciu, Fier, Cupru
5. Molibden in doze de 100-200 micrograme pe zi, joaca un rol important in vindecarea acestui tip de cancer. Se consuma alimente sarace in molibden. Molibdenul trebuie inclus intr-o strategie de ansamblu care sa contina indeosebi taurina, 2 capsule dimineata si seara. A se evita o alimentatie prea calda si prea sarata, precum si produsele afumate.
6. Gel de Aloe Vera
7. Este recomandat să se consume smochine şi sirop de smochine (să fie cât mai coapte) făcut prin fierberea fructelor până scade lichidul la jumătate şi, când s-a mai răcit, se îndulceşte cu miere. Smochinele conţin latex, capabil să dizolve fibrina (proteină care intervine în coagulare), fiind comparat cu sucul pancreatic şi substanţa ficoină, cu efect antineoplazic. Ajută digestia şi combate durerile de stomac.
8. Gutuile sunt indicate prin efectul astringent, emolient, hemostatic, digestiv. Se pot consuma şi fierte cu coajă sau se poate bea ceai din frunze, cu aceleaşi proprietăţi.
9. In caz de cancer fara metastaza, se bea ceai de pelin si sânziene.
10. *Intr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburi suedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este in stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa le petreaca in afara patului. Numai sa aiba grija sa-i fie compresele acoperite calduros, ca sa nu se creeze o senzatie de frig din cauza evaporarii. Se pun in timpul noptii comprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste comprese cu aburi si dimineata si dupa-amiaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentru ambele comprese). In plus fata de aceste comprese trebuie sa se bea incetul cu incetul 1 1 - 2 litri de ceai, pe cit posibil din urzici si filimici proaspete, amestecate in parti egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors al macrisului-iepurelui, 3-5 picaturi la fiecare ora, baute in ceaiul recomandat. Din scrisoarea unui participant la razboi, datata iulie 1999: ,,Dupa intoarcerea mea din prizonierat in 1947 am avut cancer la stomac. Doctorii m-au trimis acasa din spital considerindu-ma incurabil. Silit de imprejurari, m-am indreptat catre natura marelui nostru Creator si mi-am cautat plantele corespunzatoare: urzica, papadia, coada-soricelului si patlagina, din al caror suc am luat o data pe ora cite 1 inghititura. Dupa numai citeva ore am remarcat ca-mi era mult mai bine, mai ales ca stomacul pastra in sfirsit putinul pe care-l mai puteam minca. A fost salvarea mea… De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajat(a) de atacuri, care de fapt sunt produse numai de forte obscure. Marile bucurii legate de vindecarile prin plante se ridica cert peste toate neajunsurile omenesti care stirnesc astfel de greutati!"* (Maria Treben)
11. Infuzie din amestec in parti egale de: coada-soricelului, sunatoare, turita-mare si coada-calului (2-3 linguri/1 1 apa). De asemenea, este eficient maceratul de obligeana. Un alt amestec (in parti egale) din plantele: galbenele, sunatoare, obligeana, tataneasa, salvie, napraznic, trifoi rosu. Se poate lua cate o lingurita pulbere cu minimum 30 min. inainte de masa, de 3-4 ori/zi, tinuta sublingual cateva minute, apoi se inghite cu putina apa.
12. 100 g coada soricelului flori + 200 g papadie planta + 300 g patlagina = din al carui suc se ia cate 1 lingurita inainte de mese.
13. Parti egale galbenele + urzica = infuzie din 5 lingurite de plante la 1,5 litri apa clocotinda; se lasa sa traga 10 minute; se strecoara; se bea tota cantitatea de ceai pe parcursul unei zile, incetul cu incetul.
14. Pelin - infuzie din 1 lingurita la o cana de apa clocotinda; se lasa 3 minute; se strecoara; se bea o cana de ceai pe zi.
15. Sa se faca tratament cu produse apicole: miere, propolis, apilarnil, laptisor de matca, polen etc.
16. TRATAMENTUL DR. RUDOLF BREUSS (vezi articolul doctorului Rudolf Breuss)
Se bea 1 1/2 litri ceai din galbenele + urzica (indicat, proaspete, in cantitati egale)
Reteta Dr. Rudolf Breuss = TRATAMENTUL TOTAL AL CANCERULUI + ceai de pelin sau tintaura
CEAI DE PELIN
Puneti o priza (cat puteti cuprinde intre degetul mare si doua degete) de planta in apa (purificata sau filtrata) fiarta, fierbinte, pentru doar 3 secunde la infuzat.
Se bea 1 cana pe zi de ceai rece de pelin cu inghitituri mici
Daca aveti si un stomac iritabil (nervi la stomac) beti o cana de ceai de valeriana si ceai de pelin.
CEAI DE PELIN+VALERIANA
Fierbeti 3 minute 1 lingura de radacina de valeriana intr-o cana de apa (filtrata sau purificata).
Puneti o priza (cat puteti cuprinde intre degetul mare si doua degete) de pelin intr-un filtru dasupra unei cani si turnati ceaiul de valeriana timp de doar 3 secunde.
Se bea 1 cana pe zi de ceai rece cu inghitituri mici.
17. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat de macrisul-iepurelui, 3-5 picaturi in ceai.
18. Suc de urzica, papadie, coada-soricelului si patlagina - se ia o data pe ora cate o inghititura.
19. Se recomanda consumul de suc de frunze de varza.
20. In caz de tumori abdominale, sa se bea zer (Valeriu Popa)
21. Produsul „Biovital" cu extract de orz verde.
22. Ţintaura - infuzie din 1 lingurita la o cana de apa clocotinda; se lasa 3 minute; se strecoara; se bea o cana de ceai pe zi.
23. Suc de: urizca + papadie + coada soricelului + patlagina frunze = se storc frunzele proaspete si bine spalate printr-un storcator si se ia din acest suc cate o inghititura la o ora.
24. 4 linguri tataneasa radacina + 4 linguri maces fructe = se ia 1 lingurita si jumatate din acest amestec de plante, se lasa in 250 ml de apa rece, timp de 30 minute, apoi se fierbe 3 minute si se varsa peste urmatorul amestec = 4 linguri de patlagina frunze + 3 linguri de trifoi rosu planta fara radacina + 2 linguri muschi de piatra toata planta + 2 linguri de galbenele = totul se lasa acoperit 5 minute, apoi se filtreaza. Se beau 3-4 cani zilnic, pe durata bolii
25. Tratamentul de 6 luni al dr. Fanica Voinea Ene si dr. Ion Plesca (vezi articolul respectiv)
Se urmeaza recomandarile mentionate la "Tratamentul pentru toate formele de cancer"
Pentru cancerul esofagului, stomacului si intestinelor se recomanda una din urmatoarele tincturi specifice:
a) parti egale cerentel radacina + iarba mare radacina + levantica flori
Se iau 1-2 picaturi pe kilocorp, de 3 ori pe zi in acelasi ceai cu tinctura generala
b) parti egale busuioc salbatic (Herba Prunellae) + scoarta de dud alb + scoarta de lemn cainesc
Se iau 2-3 picaturi pe kilocorp, de 3 ori pe zi in acelasi ceai cu tinctura generala
26. Arnica flori se pun la inmuiat / macerat in ulei de masline timp de 8 zile. Se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi din acest ulei (Alexander Grady)
27. 200 g galbenele planta + 200 g urzica planta = infuzie din acest amestec la 2 litri apa; se bea cate o cana inainte de mesele principale.
Una dintre cele mai frecvente localizari ale bolii canceroase este aceea de la nivelul gastric. in cazul tumorilor maligne, problema cea mai importanta este aceea a diagnosticului precoce.
Etiopatogenia nu este cunoscuta. Se poate vorbi numai de factori favorizanti in aparitia cancerului si de asa-zisele „stari precanceroase". in cazul cancerului gastric, starile patologice care trebuie sa ne atraga atentia, pentru a examina mai deo¬sebit si dinamic bolnavul, sunt: polipoza gastrica, tumorile benigne ale stomacului, gastritele, mai ales gastrita atrofa, ulcerul gastric si anemia biermeriana.
Frecventa: cancerul gastric apare mai frecvent la barbati decat la femei, de obicei dupa 40 -45 de ani.
Anatomie patologica: cancerul gastric se localizeaza de preferinta in regiunea antro-pilorica si pe mica curbura. Mai rar se dezvolta pe regiunea cardiei si pe marea tuberozitate. Cancerul gastric apare sub trei forme principale: vegetant, ulcerant, difuz-infiltrativ, mai rar ca o linita plastica canceroasa. Tumoarea cance¬roasa nu se limiteaza in timp numai la stomac, ci avanseaza, prin cresterea in con¬tinuitate, la organele vecine: pancreas, ficat, vezicula biliara, esofag, epiploon, colon. Procesul canceros se poate generaliza prin metastaze la distanta, pe cale limfatica sau pe cale hematogena.
Simptomatologie: boala poate sa evolueze lent un timp indelungat si marea frecventa a cazurilor cu evolutie rapida pare sa nu fie reala, ci mai degraba determinata de prezentarea bolnavului la medic, intr-un stadiu avansat. Bolnavul are la inceput Simptome discrete, pe care le trece deseori cu vederea. Este asa-zisul stadiu de latenta relativa, care - sesizat - este cat se poate de util pentru diignosticul precoce si instituirea Tratamentului la timp. in acest stadiu apare un microsindrom clinic: un bolnav care pana la varsta de 40 - 45 de ani nu s-a plans de nici o tulburare digestiva, se prezinta la medic cu o serie de acuze de ordin general si digestiv. Microsindromul clinic general, nespecific, apare ca o consecinta a „furtului alimente preferate mai inainte, uneori inapetenta selectiva pentru carne, grasimi sau paine; aerofagie, senzatie de plenitudine, oarecare jena in epigastru. in fata unui asemenea tablou clinic, aparut la o persoana de peste 40 - 50 de ani, suntem obligati sa procedam la o examinare foarte atenta clinica, radiologica, gas-troscopica, la examene de laborator, pentru a nu scapa diagnosticul precoce.
Stadiul manifest al cancerului gastric, stadiu in care se prezinta cel mai des bolnavul la medic si care constituie o faza avansata, este caracterizat prin sindromul clasic al bolii: tulburari digestive gastro-intestinale, inapetenta, uneori anore¬xie relativa pentru carne sau paine, greturi si varsaturi, semne ale instalarii stenozei pilorice; sangerari frecvente si de mica amploare, uneori hematemeza cu aspect de „zat de cafea", mai rar tulburari de tranzit, dureri epigastrice fara orar, necalmante de ingestia de alimente sau de alcaline, stare generala alterata, cu scadere in greutate; paloare a tegumentelor, care in stadii avansate au culoarea paiului, deseori temperatura crescuta, astenie pronuntata, apatie. La examenul abdomenului se poate palpa, uneori, tumoarea. Se pot decela metastazele ganglionare in regiunea supraclaviculara stanga (semnul Virchow-Troisier). Examene paraclinice: examenul sucului gastric arata, in cancerul de stomac, anaciditate sau hipoaciditate, fara ca acesta sa fie insa un semn constant. Uneori, pe langa anaclorhidrie, se constata prezenta acidului lactic - simptom inconstant si tardiv - ca si prezenta bacililor Boas-Oppler. Prezenta celulelor neoplazice in cen¬trifugatul sucului gastric confirma diagnosticul. Cercetarea hemoragiilor oculte in scaun arata ca in peste 75% dintre cazuri reactiile sunt pozitive. Acest examen trebuie facut repetat, un examen negativ neputand fi luat in considerare. Hemograma poate evidentia o anemie hipocroma, uneori initial, dar de cele mai multe ori este tardiv. Viteza de sedimentare a hematiilor este de cele mai multe ori accelerata.
Examenul radiologie (51,52,53, 54) este cel mai util; el poate depista can¬cerul in faza initiala si confirma diagnosticul. in stadiul initial, radiologul poate constata: ingrosari circumscrise si rigiditati alepliurilor mucoasei, aspecte polipoase neregulate ale mucoasei, diminuarea sau absenta miscarilor peristaltice; de asemenea trebuie sa fie atent la semnele care imita ulcerul gastric. in stadiul avansat se pot observa: rigiditate localizata si persistenta, cu oprirea undelor peristaltice la acest nivel; umbre lacunare, corespunzand defectelor de umplere prin prezenta tumorii; deformari ale conturului gastric; nisa cu contur neregulat, intinsa in suprafata: nisa profunda triunghiulara, cu baza larga; rigiditate sau alungire a canalului piloric; lipsa bulei de gaz a stomacului etc.
Gastroscopia: evidentiaza tumoarea si permite efectuarea biopsiei. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele furnizate de examenul clinic si radio¬logie, precum si pe examenele complementare si mai ales pe fibroscopie si biopsie, in situatia unei suspiciuni de cancer e preferabil sa recurgem la o laparotomie exploratoare cu examen histopatologic extemporaneu.
Diagnosticul diferential al cancerului gastric in stadiul incipient se face cu ulcerul gastric.
Suspiciunea malignitati este data de existenta semnelor clinice si radiologice si, mai ales, de disparitia semnelor clinice si extinderea celor radiologice. Tot in sta¬diul incipient trebuie sa excludem tumorile benigne ale stomacului (schwannoame, adenoame, fibromioame) si gastrita cronica.
in stadiul avansat, diagnosticul trebuie facut cu sarcomul gastric, cu tumorile gastrice benigne, cu unele forme ale tuberculozei gastrice si ale sifilisului gastric, cu infiltratiile stomacului din boala Hodgkin si din leucemii, cu anemia bierme-riana.
Evolutie: cancerul gastric evolueaza spre casexie si moarte. Durata evolutiei este variabila, ea putand fi scurtata de aparitia unei boli intercurente sau de ivirea unei complicatii.
Complicatiile cele mai frecvente ale cancerului gastric sunt urmatoarele: hemo¬ragiile (mai ales sub forma de hematemeza, insa nu prea mari), perforatia (in peritoneu sau intr-un organ parenchimatos, uneori in colon sau jejun, cu formarea unor fistule) si stenoza pilorica (localizarile pilorice se pot manifesta uneori mai devre¬me, permitand diagnosticul intr-un stadiu nu prea avansat).
Prognosticul cancerului gastric este grav. in ultimii ani, mijloacele de investi¬gatie mai perfectionate si tehnica mai bine pusa la punct a gastrectomiei au amelio¬rat prognosticul.
Tratament:
În cancerul gastric, singurul tratament eficace este interventia chi¬rurgicala. Se face o gastrectomie, la care se pot adauga rezectii partiale de epiplon si ficat. Nu se opereaza cazurile in care se constata prezenta unor metastaze la distanta. Se va interveni chirurgical in toate cazurile in care exista suspiciunea bolii. Tratamentul medical se limiteaza la cazurile care nu pot fi operate. Este un tratament simptomatic, care cauta sa atenueze durerea si sa corecteze tulburarile diseptice, anemia etc.
Tratamentul cu citostatice este paliativ. Se folosesc antimitotice, 5 fluorouracil 1 g x 2/saptamana, asociat eventual cu un preparat cortizonic. Se mai pot administra metrotexat, Endoxan, mitomicina.
Radioterapia este utilizata in Tratamentul sarcoamelor gastrice.
NATUROPATIE
Cancerul gastric, cel mai frecvent, produce dureri ale stomacului. Se deosebeste de ulcer deoarece nu este sincron cu alimentatia, ci are un caracter neregulat si progresiv. Apare cu: scaderea greutatii, pierderea poftei de mancare (in special pentru carne), greturi si varsaturi cu aspect de drojdie de cafea, scaun negru, dureri.
Riscurile Dumneavoastră sporesc dacă sunteţi într-una sau mai multe din următoarele situaţii:
- grupa sanguină A2
- infecţie cu bacteria Helicobacter pylori
- predispoziţie genetică
- Alimentaţie: afumături, sare, piper, ardei iute, mâncăruri orientale, tutun
- Aclorhidria secundară unor boli (atrofia gastrică) sau indusă iatrogen: Omeprazol (?), tratament chirurgical (rezecţie gastrică, vagotomie)
- Gastrita atrofică/metaplazia intestinală
- Anemia pernicioasă
- Gastrita cu pliuri gigante (Ménétrier)
- Displazia gastrică
- Polipii
- stomacul operat (rezecat)
- tutunul
- alcoolul
- stresul
- Aproape 77% dintre bolnavii de cancer gastric au consumat carne grasa prajita. Trebuie atentie in alimentatie deoarece abuzul de grasimi prajite concomitent cu lipsa produselor lactate intaresc impreuna factorii favorizand cancerul. Grasimile prajite provoaca tulburari secretiei gastrice (cu actiune cancerigena), iar lipsa de colina din lapte cu actiune protectoare asupra mucoasei stomacului, accentueaza aceasta.
- Cei care manânca foarte sarat, afumaturi, conserve cu nitraţi sunt predispuşi la cancer
- modul irational de pregatire a alimentelor,
- mese neregulate
- dentitie proasta,
- medicamente antiinflamatoare care au potenţial gastro-toxic,
- medicamnete contra durerii (aspirina, care poate provoca ulcer, gastrită sau hemoragii stomacale) etc.
- Anumite stări patologice pot fi precanceroase: polipoza gastrică, tumorile benigne ale stomacului, gastritele, ulcerul gastric, maladia Menetrier şi anemia biermeriană.
92% din bolnavii de cancer gastric sunt vechi fumatori, iar 42% alcoolici.
LA UNELE PERSOANE S-A OPRIT EVOLUŢIA CANCERULUI FOLOSND ŞI METODE NATURISTE
Plantele medicinale recomandate PENTRU CANCER LA STOMAC:
- coada calului
- coada soricelului
- galbenele
- macrisul iepurelui
- papadie
- patlagina
- urzica
1. Se va bea zilnic 1 cana de macerat la rece de VASC DE STEJAR PENTRU BARBATI SI VASC DE MAR PENTRU FEMEI in 3-4 reprize sau 6 varfuri de cutit de vasc pulbere pe zi (dr. V.O. Pascanu)
2. Se va prepara un macerat la rece din pulbere de năpraznic + tătăneasă + răchitan = 1 lingura amestec de pulberi la 1 cana apa. Doza pentru o zi este de 4 cani
3. Se indica, in caz de crize dureroase, comprese cu aburi de coada-calului aplicate pe stomac (noaptea) si comprese cu bitter suedez (ziua); comprese cu decoct de scuturatura de fân (2 h). Se prepara comprese cu aburi de coada calului planta fara radacina. Se iau 2 maini pline cu coada calului, se pun plantele intr-o sita si se tin deasupra unei oale cu apa in clocot. Coada calului aburita, muiata si fierbinte se pune intr-o panza si se aplica in zona stomacului, deasupra se leaga cu o alta bucata de panza. Compresele se tin 2 ore. Calmeaza durerile din timpul crizelor.Bitter suedez - compresele cu bitter se pregatesc astfel: o bucata mare de vata se umezeste cu bitter suedez si se aplica pe stomac, ziua, iar deasupra se pune o alta vata uscata pentru izolatia termica, apoi se acopera cu o folie de material plastic si se leaga cu o bucata de panza. Calmeaza durerile.
4. Prin alimentaţie se vor asigura vitaminele şi mineralele cu efect protector: vitamina A şi betacaroten, vitaminele C, D, mai ales vitamina E şi Zinc, Seleniu, Magneziu, Calciu, Fier, Cupru
5. Molibden in doze de 100-200 micrograme pe zi, joaca un rol important in vindecarea acestui tip de cancer. Se consuma alimente sarace in molibden. Molibdenul trebuie inclus intr-o strategie de ansamblu care sa contina indeosebi taurina, 2 capsule dimineata si seara. A se evita o alimentatie prea calda si prea sarata, precum si produsele afumate.
6. Gel de Aloe Vera
7. Este recomandat să se consume smochine şi sirop de smochine (să fie cât mai coapte) făcut prin fierberea fructelor până scade lichidul la jumătate şi, când s-a mai răcit, se îndulceşte cu miere. Smochinele conţin latex, capabil să dizolve fibrina (proteină care intervine în coagulare), fiind comparat cu sucul pancreatic şi substanţa ficoină, cu efect antineoplazic. Ajută digestia şi combate durerile de stomac.
8. Gutuile sunt indicate prin efectul astringent, emolient, hemostatic, digestiv. Se pot consuma şi fierte cu coajă sau se poate bea ceai din frunze, cu aceleaşi proprietăţi.
9. In caz de cancer fara metastaza, se bea ceai de pelin si sânziene.
10. *Intr-un asemenea caz se pun pe stomac pe parcursul zilei comprese cu ierburi suedeze timp de 4 ore; daca bolnavul este in stare, ar fi bine ca aceste 4 ore sa le petreaca in afara patului. Numai sa aiba grija sa-i fie compresele acoperite calduros, ca sa nu se creeze o senzatie de frig din cauza evaporarii. Se pun in timpul noptii comprese cu aburi de coada-calului, iar daca se ivesc dureri mari, se aplica aceste comprese cu aburi si dimineata si dupa-amiaza cite 2 ore in pat (a se vedea pentru ambele comprese). In plus fata de aceste comprese trebuie sa se bea incetul cu incetul 1 1 - 2 litri de ceai, pe cit posibil din urzici si filimici proaspete, amestecate in parti egale. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat stors al macrisului-iepurelui, 3-5 picaturi la fiecare ora, baute in ceaiul recomandat. Din scrisoarea unui participant la razboi, datata iulie 1999: ,,Dupa intoarcerea mea din prizonierat in 1947 am avut cancer la stomac. Doctorii m-au trimis acasa din spital considerindu-ma incurabil. Silit de imprejurari, m-am indreptat catre natura marelui nostru Creator si mi-am cautat plantele corespunzatoare: urzica, papadia, coada-soricelului si patlagina, din al caror suc am luat o data pe ora cite 1 inghititura. Dupa numai citeva ore am remarcat ca-mi era mult mai bine, mai ales ca stomacul pastra in sfirsit putinul pe care-l mai puteam minca. A fost salvarea mea… De aceea sa nu va lasati in nici un caz descurajat(a) de atacuri, care de fapt sunt produse numai de forte obscure. Marile bucurii legate de vindecarile prin plante se ridica cert peste toate neajunsurile omenesti care stirnesc astfel de greutati!"* (Maria Treben)
11. Infuzie din amestec in parti egale de: coada-soricelului, sunatoare, turita-mare si coada-calului (2-3 linguri/1 1 apa). De asemenea, este eficient maceratul de obligeana. Un alt amestec (in parti egale) din plantele: galbenele, sunatoare, obligeana, tataneasa, salvie, napraznic, trifoi rosu. Se poate lua cate o lingurita pulbere cu minimum 30 min. inainte de masa, de 3-4 ori/zi, tinuta sublingual cateva minute, apoi se inghite cu putina apa.
12. 100 g coada soricelului flori + 200 g papadie planta + 300 g patlagina = din al carui suc se ia cate 1 lingurita inainte de mese.
13. Parti egale galbenele + urzica = infuzie din 5 lingurite de plante la 1,5 litri apa clocotinda; se lasa sa traga 10 minute; se strecoara; se bea tota cantitatea de ceai pe parcursul unei zile, incetul cu incetul.
14. Pelin - infuzie din 1 lingurita la o cana de apa clocotinda; se lasa 3 minute; se strecoara; se bea o cana de ceai pe zi.
15. Sa se faca tratament cu produse apicole: miere, propolis, apilarnil, laptisor de matca, polen etc.
16. TRATAMENTUL DR. RUDOLF BREUSS (vezi articolul doctorului Rudolf Breuss)
Se bea 1 1/2 litri ceai din galbenele + urzica (indicat, proaspete, in cantitati egale)
Reteta Dr. Rudolf Breuss = TRATAMENTUL TOTAL AL CANCERULUI + ceai de pelin sau tintaura
CEAI DE PELIN
Puneti o priza (cat puteti cuprinde intre degetul mare si doua degete) de planta in apa (purificata sau filtrata) fiarta, fierbinte, pentru doar 3 secunde la infuzat.
Se bea 1 cana pe zi de ceai rece de pelin cu inghitituri mici
Daca aveti si un stomac iritabil (nervi la stomac) beti o cana de ceai de valeriana si ceai de pelin.
CEAI DE PELIN+VALERIANA
Fierbeti 3 minute 1 lingura de radacina de valeriana intr-o cana de apa (filtrata sau purificata).
Puneti o priza (cat puteti cuprinde intre degetul mare si doua degete) de pelin intr-un filtru dasupra unei cani si turnati ceaiul de valeriana timp de doar 3 secunde.
Se bea 1 cana pe zi de ceai rece cu inghitituri mici.
17. In cancerul gastric incipient ajuta sucul proaspat de macrisul-iepurelui, 3-5 picaturi in ceai.
18. Suc de urzica, papadie, coada-soricelului si patlagina - se ia o data pe ora cate o inghititura.
19. Se recomanda consumul de suc de frunze de varza.
20. In caz de tumori abdominale, sa se bea zer (Valeriu Popa)
21. Produsul „Biovital" cu extract de orz verde.
22. Ţintaura - infuzie din 1 lingurita la o cana de apa clocotinda; se lasa 3 minute; se strecoara; se bea o cana de ceai pe zi.
23. Suc de: urizca + papadie + coada soricelului + patlagina frunze = se storc frunzele proaspete si bine spalate printr-un storcator si se ia din acest suc cate o inghititura la o ora.
24. 4 linguri tataneasa radacina + 4 linguri maces fructe = se ia 1 lingurita si jumatate din acest amestec de plante, se lasa in 250 ml de apa rece, timp de 30 minute, apoi se fierbe 3 minute si se varsa peste urmatorul amestec = 4 linguri de patlagina frunze + 3 linguri de trifoi rosu planta fara radacina + 2 linguri muschi de piatra toata planta + 2 linguri de galbenele = totul se lasa acoperit 5 minute, apoi se filtreaza. Se beau 3-4 cani zilnic, pe durata bolii
25. Tratamentul de 6 luni al dr. Fanica Voinea Ene si dr. Ion Plesca (vezi articolul respectiv)
Se urmeaza recomandarile mentionate la "Tratamentul pentru toate formele de cancer"
Pentru cancerul esofagului, stomacului si intestinelor se recomanda una din urmatoarele tincturi specifice:
a) parti egale cerentel radacina + iarba mare radacina + levantica flori
Se iau 1-2 picaturi pe kilocorp, de 3 ori pe zi in acelasi ceai cu tinctura generala
b) parti egale busuioc salbatic (Herba Prunellae) + scoarta de dud alb + scoarta de lemn cainesc
Se iau 2-3 picaturi pe kilocorp, de 3 ori pe zi in acelasi ceai cu tinctura generala
26. Arnica flori se pun la inmuiat / macerat in ulei de masline timp de 8 zile. Se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi din acest ulei (Alexander Grady)
27. 200 g galbenele planta + 200 g urzica planta = infuzie din acest amestec la 2 litri apa; se bea cate o cana inainte de mesele principale.
STIATI CA 1
* Autostrada Eisenhower din S.U.A. cere ca din fiecare cinci mile una să fie dreapta. Aceste secţiuni drepte folosesc pe timp de război sau alte urgenţe.
* Podul Universităţii din Boston (pe Commonwealth Avenue, Boston, Massachusetts) este singurul loc din lume unde un vapor poate trece pe sub un tren care trece pe sub o maşină care trece pe sub un avion.
* Pisicile au peste o sută de corzi vocale, pe când câinii au doar în jur de zece.
* Ochii noştri au întotdeauna aceeaşi mărime de la naştere, dar nasul şi urechile noastre nu se opresc niciodată din creştere.
* David Prowse este actorul din costumul lui Darth Vader din “Războiul stelelor”. El a spus toate replicile lui Vader şi nu a ştiut că urma să fie dublat de vocea lui James Earl Jones până când a văzut filmul la cinema.
* Podul Universităţii din Boston (pe Commonwealth Avenue, Boston, Massachusetts) este singurul loc din lume unde un vapor poate trece pe sub un tren care trece pe sub o maşină care trece pe sub un avion.
* Pisicile au peste o sută de corzi vocale, pe când câinii au doar în jur de zece.
* Ochii noştri au întotdeauna aceeaşi mărime de la naştere, dar nasul şi urechile noastre nu se opresc niciodată din creştere.
* David Prowse este actorul din costumul lui Darth Vader din “Războiul stelelor”. El a spus toate replicile lui Vader şi nu a ştiut că urma să fie dublat de vocea lui James Earl Jones până când a văzut filmul la cinema.
luni, 31 decembrie 2007
MAGIC POEM
ANUL NOU
de Vasile Militaru
Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!
Dar in locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.
Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă.
Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.
Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.
de Vasile Militaru
Din cireşul veşniciei
S-a mai scuturat o floare
După ce-a visat sub lună
După ce-a surâs sub soare.
Şi-n clipita-n care floarea
A căzut pierind în vânt,
Câte visuri neîmplinite,
Câte doruri nu s-au frânt!
Dar in locul celei duse,
Altă floare vine acum,
Sufletul să ni-l îmbete
Cu nemaigustat parfum.
Şi cum primăvara codrul
Muguri mii desface-n rouă,
Floarea nouă ne aduce
Muguri de nădejde nouă.
Îmbrăcaţi al vostru suflet
În veşmânt de sărbătoare
Şi primiţi cu imn de slavă
Noua veşniciei floare.
Iar dacă-ntre voi iubirea
Va cânta fără să plângă,
Nici un vis n-o fi himeră,
Nici un dor n-o să se frângă.
Sfaturi pentru Anul Nou
SFATURI PENTRU ANUL NOU
În acest an :
Pune capăt certurilor.
Caută un prieten uitat.
Înlătură suspiciunea,
Şi înlocuieşte-o cu încrederea.
Scrie o scrisoare de dragoste.
Împarte ceva din comorile tale.
Dă un răspuns blând
Încurajează-i pe cei tineri.
Dovedeşte loialitate în cuvânt şi fapte.
Ţine-ţi promisiunile.
Descoperă timpul, lasă răutatea.
Iartă un duşman, ascultă.
Încearcă să înţelegi.
Dezaprobă invidia.
Gândeşte-te întâi la alţii.
Apreciază, fii blând, fii amabil,
Râzi puţin, plânge mai mult.
Merită încrederea
Exprimă-ţi mulţumirea.
Urează bun venit unui străin.
Bucură inima unui copil.
Găseşte plăcerea în frumuseţea
Şi miracolul lumii.
Mărturiseşte-ţi dragostea.
Mărturiseşte-o din nou.
Mai mărturiseşte-o o dată …
În acest an :
Pune capăt certurilor.
Caută un prieten uitat.
Înlătură suspiciunea,
Şi înlocuieşte-o cu încrederea.
Scrie o scrisoare de dragoste.
Împarte ceva din comorile tale.
Dă un răspuns blând
Încurajează-i pe cei tineri.
Dovedeşte loialitate în cuvânt şi fapte.
Ţine-ţi promisiunile.
Descoperă timpul, lasă răutatea.
Iartă un duşman, ascultă.
Încearcă să înţelegi.
Dezaprobă invidia.
Gândeşte-te întâi la alţii.
Apreciază, fii blând, fii amabil,
Râzi puţin, plânge mai mult.
Merită încrederea
Exprimă-ţi mulţumirea.
Urează bun venit unui străin.
Bucură inima unui copil.
Găseşte plăcerea în frumuseţea
Şi miracolul lumii.
Mărturiseşte-ţi dragostea.
Mărturiseşte-o din nou.
Mai mărturiseşte-o o dată …
MAGIC POEM
PLUGUŞORUL
Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toţi de bine.
Şi nouă de folos
C-am ajuns sănătoşi!
Staţi băieţi şi nu uraţi
Sama bine să luaţi!
Şi de acu', flăcăi, uraţi,
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte,
Pluguşorul făr' de boi,
Pluguşorul tras de noi.
înc-o roată, măi flăcăi!
Hăi, hăi!
S-a sculat mai an
Bădica Traian
Ş-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâu de mătase
Cât viţa de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă un loc curat
De arat, de semănat.
S-a apucat într-o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte ţintăţei,
Mânaţi flăcăi!
Hăi, hăi!
Şi ara joi văile,
Vineri coastele,
Sâmbătă apele.
Şi s-o oprit plugul
Într-un os de râmă
S-a făcut fărâmă.
Şi nu s-a găsit nimeni
Să-l dreagă
Decât feciorul Căldărarului
Din fundul iadului.
Bune pluguri mai făcea!
Zurgălăi şi clopoţei,
Strigaţi ceala măi flăcăi!
Până la săptămâna
Şi-a umplut cu aur mâna
Şi se duse ca să vadă
De i-a dat pământul roadă
Şi de-i grâul răsărit.
Jupânul gazdă s-a-plecat,
Două spice a apucat,
În năframă le-a legat,
La jupâneasa gazdă le-a aruncat.
Casa de s-a luminat
Şi gloata s-a bucurat.
Dar jupânul gazdă tare s-a întristat.
- Măi femeie, măi femeie,
Grâul nostru o să pieie!
- Taci, bărbate, blestemate,
Sui pe vatră şi-ţi dau lapte,
Şi-o vărguţă
Ca să te aperi de mâţă!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roata, măi flăcăi!
Şi ne-om duce la târg
La Bârlădel.
Şi-om lua nouă oca de fier
Şi vom face seceri mari
Pentru secerători tari.
Şi seceri mititele pentru fete tinerele,
Să-ţi fie drag de ele.
Iar una cârnă, bocârnă
Ca o babă bătrână
Tare cu dreapta trăgea
Cu stânga polog făcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Până la cea faţă de arie.
Douăsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treiera,
Cu nările vântura,
Cu urechea în sac turna
Şi la flăcăi căuş nu le mai trebuia.
Staţi băieţi şi nu uraţi,
Sama bine să luaţi,
Şi de-acu, flăcăi, uraţi!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi.
Şi-a încărcat douăsprezece cară mocăneşti
Şi s-a dus la moară la Ibăneşti.
Ş-am zis: Măi frate,
Nu te duce la moară la Ibăneşti,
Du-te la moară la Hârlău,
Unde am măcinat şi eu.
Şi mai bine şi mai rău.
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi!
Da' şi hoaţa cea de moară
Când văzu atâtea cară
Încărcate cu povară,
Puse coada pe spinare
Şi plecă la lunca mare.
Lunca mare frunză n-are,
Lunca mică frunza-i pică,
Săi voinice şi-o ridică!
Dar morarul - meşter bun -
Luă un ciocan,
Dădu deodată cioc,
Dădu o dată boc
Şi-i mai trage una-n şale
Şi-o aşează pe măsele;
Ş-i mai trage una-n splină
Şi-o aşează pe faină!
Clopoţei şi zurgălăi
Strigaţi ceala, măi flăcăi!
Şi-a trimis o găină
Să vadă, curge făină?
Şi-a trimis şi un cucoş
Să vadă mai este în coş?
Nu curgea făină,
Curgea aur şi mărgăritar
În curţile dumneavoastră, boieri mari.
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Un colac mare rotat
Pe roate mari măsurat
De şapte merte şi-un mertic.
Şi dacă l-a scos în tindă,
L-a scos cu tot cu grindă,
Îl întorceau doisprezece cu parii.
Când om mai veni la anul
Să vă găsim îmbobociţi
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată,
De toate îmbelşugată!
Busuioc verde pe masă
Rămâi, gazdă, sănătoasă!
La anul şi la mulţi ani!
Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toţi de bine.
Şi nouă de folos
C-am ajuns sănătoşi!
Staţi băieţi şi nu uraţi
Sama bine să luaţi!
Şi de acu', flăcăi, uraţi,
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte,
Pluguşorul făr' de boi,
Pluguşorul tras de noi.
înc-o roată, măi flăcăi!
Hăi, hăi!
S-a sculat mai an
Bădica Traian
Ş-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâu de mătase
Cât viţa de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă un loc curat
De arat, de semănat.
S-a apucat într-o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte ţintăţei,
Mânaţi flăcăi!
Hăi, hăi!
Şi ara joi văile,
Vineri coastele,
Sâmbătă apele.
Şi s-o oprit plugul
Într-un os de râmă
S-a făcut fărâmă.
Şi nu s-a găsit nimeni
Să-l dreagă
Decât feciorul Căldărarului
Din fundul iadului.
Bune pluguri mai făcea!
Zurgălăi şi clopoţei,
Strigaţi ceala măi flăcăi!
Până la săptămâna
Şi-a umplut cu aur mâna
Şi se duse ca să vadă
De i-a dat pământul roadă
Şi de-i grâul răsărit.
Jupânul gazdă s-a-plecat,
Două spice a apucat,
În năframă le-a legat,
La jupâneasa gazdă le-a aruncat.
Casa de s-a luminat
Şi gloata s-a bucurat.
Dar jupânul gazdă tare s-a întristat.
- Măi femeie, măi femeie,
Grâul nostru o să pieie!
- Taci, bărbate, blestemate,
Sui pe vatră şi-ţi dau lapte,
Şi-o vărguţă
Ca să te aperi de mâţă!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roata, măi flăcăi!
Şi ne-om duce la târg
La Bârlădel.
Şi-om lua nouă oca de fier
Şi vom face seceri mari
Pentru secerători tari.
Şi seceri mititele pentru fete tinerele,
Să-ţi fie drag de ele.
Iar una cârnă, bocârnă
Ca o babă bătrână
Tare cu dreapta trăgea
Cu stânga polog făcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Până la cea faţă de arie.
Douăsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treiera,
Cu nările vântura,
Cu urechea în sac turna
Şi la flăcăi căuş nu le mai trebuia.
Staţi băieţi şi nu uraţi,
Sama bine să luaţi,
Şi de-acu, flăcăi, uraţi!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi.
Şi-a încărcat douăsprezece cară mocăneşti
Şi s-a dus la moară la Ibăneşti.
Ş-am zis: Măi frate,
Nu te duce la moară la Ibăneşti,
Du-te la moară la Hârlău,
Unde am măcinat şi eu.
Şi mai bine şi mai rău.
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi!
Da' şi hoaţa cea de moară
Când văzu atâtea cară
Încărcate cu povară,
Puse coada pe spinare
Şi plecă la lunca mare.
Lunca mare frunză n-are,
Lunca mică frunza-i pică,
Săi voinice şi-o ridică!
Dar morarul - meşter bun -
Luă un ciocan,
Dădu deodată cioc,
Dădu o dată boc
Şi-i mai trage una-n şale
Şi-o aşează pe măsele;
Ş-i mai trage una-n splină
Şi-o aşează pe faină!
Clopoţei şi zurgălăi
Strigaţi ceala, măi flăcăi!
Şi-a trimis o găină
Să vadă, curge făină?
Şi-a trimis şi un cucoş
Să vadă mai este în coş?
Nu curgea făină,
Curgea aur şi mărgăritar
În curţile dumneavoastră, boieri mari.
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Un colac mare rotat
Pe roate mari măsurat
De şapte merte şi-un mertic.
Şi dacă l-a scos în tindă,
L-a scos cu tot cu grindă,
Îl întorceau doisprezece cu parii.
Când om mai veni la anul
Să vă găsim îmbobociţi
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată,
De toate îmbelşugată!
Busuioc verde pe masă
Rămâi, gazdă, sănătoasă!
La anul şi la mulţi ani!
sâmbătă, 29 decembrie 2007
Există zile ....
Există zile în care nu te simţi bine, te simţi morocănos, singur, şi extenuat.
Zile în care te simţi mic şi nesemnificativ, sau frustrat şi îngrijorat, când nimic parcă nu este la îndemână.
Să te apuci de ceva pare imposibil.
Parcă îţi vine să izbucneşti în lacrimi în orice moment.
În cele din urmă, îţi dai seama că treci prin viaţă fără nici un scop.
Nu ştii cât timp mai poţi rezista.
Te vei trezi într-o dimineaţă şi vei observa că ţi-au apărut nişte riduri noi, te-ai îngrăşat puţin, sau ţi-a ieşit un coş mare pe nas.
Poate vei fi concediat, părăsit, sau te vei face de râs în public, sau ţi se va da o poreclă cu subînţeles.
La serviciu, şeful tău se ia de tine şi toată lumea din birou te înnebuneşte.
S-ar putea să te doară capul, sau spatele, sau dinţii, sau să ai buzele uscate.
Oricare ar fi motivul, eşti convins că acolo sus, cineva nu te mai iubeşte…
Te vei întreba: Ce să fac, ce să fac?
Păi, dacă eşti ca majoritatea oamenilor, te vei ascunde în spatele unei speranţe nesigure că totul se va rezolva de la sine.
Apoi îţi vei petrece restul vieţii uitându-te peste umăr şi aşteptându-te ca totul să meargă rău din nou…
Dar aceasta este o nebunie pentru că eşti tânăr doar o singură dată in viata, şi nu eşti niciodată bătrân de 2 ori…
Cine ştie ce lucruri fantastice se ascund chiar după colţ?!
Pentru că, până la urmă, lumea este plină de surprize extraordinare, lucruri pe care nici nu ţi le poţi imagina acum.
Există miresme delicioase, şi gustări straşnice.
Cine ştie? Poate vei deveni foarte bogat, sau poate un superstar.
Sună bine, nu-i aşa?
Există jocuri, sporturi şi karaoke şi dansuri.
Dar cel mai important: există dragoste, şoapte, şi îmbrăţişări.
Deci cum poţi găsi acea stare de mulţumire şi linişte?
În primul rând nu te mai da la o parte din faţa problemelor. Înfruntă-le!
Încearcă să meditezi dacă poţi sau du-te la o plimbare.
Încearcă să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă.
Fii mândru de cine eşti, dar nu-ţi pierde niciodată abilitatea de a râde de tine însuţi.
Trăieşte fiecare zi din viaţă ca şi când ar fi ultima.
Nu-ţi fie frică să muşti mai mult decât poţi să mesteci.
Asumă-ţi riscuri.
Nu te da înapoi de la nimic!
Pentru că, până la urmă, nu aceasta înseamnă să trăieşti?
Îţi doresc să fii ambiţios şi disciplinat în tot ceea ce faci!!!
Zile în care te simţi mic şi nesemnificativ, sau frustrat şi îngrijorat, când nimic parcă nu este la îndemână.
Să te apuci de ceva pare imposibil.
Parcă îţi vine să izbucneşti în lacrimi în orice moment.
În cele din urmă, îţi dai seama că treci prin viaţă fără nici un scop.
Nu ştii cât timp mai poţi rezista.
Te vei trezi într-o dimineaţă şi vei observa că ţi-au apărut nişte riduri noi, te-ai îngrăşat puţin, sau ţi-a ieşit un coş mare pe nas.
Poate vei fi concediat, părăsit, sau te vei face de râs în public, sau ţi se va da o poreclă cu subînţeles.
La serviciu, şeful tău se ia de tine şi toată lumea din birou te înnebuneşte.
S-ar putea să te doară capul, sau spatele, sau dinţii, sau să ai buzele uscate.
Oricare ar fi motivul, eşti convins că acolo sus, cineva nu te mai iubeşte…
Te vei întreba: Ce să fac, ce să fac?
Păi, dacă eşti ca majoritatea oamenilor, te vei ascunde în spatele unei speranţe nesigure că totul se va rezolva de la sine.
Apoi îţi vei petrece restul vieţii uitându-te peste umăr şi aşteptându-te ca totul să meargă rău din nou…
Dar aceasta este o nebunie pentru că eşti tânăr doar o singură dată in viata, şi nu eşti niciodată bătrân de 2 ori…
Cine ştie ce lucruri fantastice se ascund chiar după colţ?!
Pentru că, până la urmă, lumea este plină de surprize extraordinare, lucruri pe care nici nu ţi le poţi imagina acum.
Există miresme delicioase, şi gustări straşnice.
Cine ştie? Poate vei deveni foarte bogat, sau poate un superstar.
Sună bine, nu-i aşa?
Există jocuri, sporturi şi karaoke şi dansuri.
Dar cel mai important: există dragoste, şoapte, şi îmbrăţişări.
Deci cum poţi găsi acea stare de mulţumire şi linişte?
În primul rând nu te mai da la o parte din faţa problemelor. Înfruntă-le!
Încearcă să meditezi dacă poţi sau du-te la o plimbare.
Încearcă să vezi lucrurile dintr-o altă perspectivă.
Fii mândru de cine eşti, dar nu-ţi pierde niciodată abilitatea de a râde de tine însuţi.
Trăieşte fiecare zi din viaţă ca şi când ar fi ultima.
Nu-ţi fie frică să muşti mai mult decât poţi să mesteci.
Asumă-ţi riscuri.
Nu te da înapoi de la nimic!
Pentru că, până la urmă, nu aceasta înseamnă să trăieşti?
Îţi doresc să fii ambiţios şi disciplinat în tot ceea ce faci!!!
joi, 27 decembrie 2007
MAGIC POEM
ORICUM
Oamenii sunt adesea neînţelegători,
iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.
Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism
şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.
Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi
şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.
Dacă eşti cinstit şi sincer,
oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.
Dacă găseşti liniştea şi fericirea,
oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.
Binele pe care îl faci azi,
oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.
Dă-i lumii tot ce ai mai bun
şi poate nu va fi niciodată de ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum..
Oamenii sunt adesea neînţelegători,
iraţionali şi egoişti...
Iartă-i, oricum.
Dacă eşti bun, oamenii te pot acuza de egoism
şi intenţii ascunse...
Fii bun, oricum.
Dacă ai succes, poţi câştiga prieteni falşi
şi duşmani adevăraţi...
Caută succesul, oricum.
Dacă eşti cinstit şi sincer,
oamenii te pot înşela...
Fii cinstit şi sincer, oricum.
Dacă găseşti liniştea şi fericirea,
oamenii pot fi geloşi...
Fii fericit, oricum.
Binele pe care îl faci azi,
oamenii îl vor uita mâine...
Fă bine, oricum.
Dă-i lumii tot ce ai mai bun
şi poate nu va fi niciodată de ajuns...
Dă-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei este între tine şi Dumnezeu...
N-a fost niciodată între tine şi ei, oricum..
miercuri, 26 decembrie 2007
MAGIC POEM
Când iubirea copleşitoare vă face semn …
de Kahlil Gibran – fragment din „Profetul”
„Când iubirea copleşitoare vă face
semn, urmaţi-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile ei sunt aparent
grele şi prăpăstioase,
Şi când vraja ei paradisiacă vă
Cuprinde cu aripile ei angelice,
Supuneţi-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i
v-ar putea răni.
Iar când iubirea transfiguratoare
vă vorbeşte
Şi o simţiţi profundă şi divină,
daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea
să vă sfarme visurile himerice,
Asemenea vântului de miazănoapte
care vă pustieşte grădinile.
Fiindcă precum iubirea vă încunună,
adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice,
Precum vă face să creşteţi mai repede
Şi îmbătaţi de fericire,
Tot ea trebuie să vă reteze uscăciunile
Şi să vă distrugă cât mai repede
Răutăţile şi egoismul.
Precum ea vă ridică, îmbătaţi de
Bucurie, până la înălţimea voastră ideală,
Alintându-vă cu o dumnezeiască
Gingăşie ramurile cele mai fragile
Care freamătă în lumina soarelui
Infinit al iubirii,
tot la fel ea va răzbate
ca o miraculoasă forţă purificatoare
până în adâncul rădăcinilor voastre,
zdruncinând încleştarea lor cu pământul.
Asemeni snopilor de grâu,
Ea vă seceră, niciodată întâmplător,
Vă treieră pentru a vă descoji,
Vă vântură pentru a vă curăţa de pleavă,
Vă macină până la înălbirea făinii voastre
Vă frământă până ajungeţi supuşi,
divini şi puri
Ca apoi să vă hărăzească focului său
şi să puteţi deveni pâinea cea sfântă
a nemuririi la ospăţul divin.
Toate acestea şi multe altele
vi le va da cu prisosinţă iubirea,
pentru ca astfel să vă puteţi cunoaşte
pe deplin tainele inimii şi să deveniţi
o parte din inima Vieţii Eterne
din care izvorăşte Iubirea.
Dar dacă, stăpâniţi de îndoială, egoism
şi meschinărie, suspiciune sau teamă,
veţi căuta doar tihna şi plăcerea
dragostei care permanent vi se dăruie
fără ca voi să iubiţi,
Atunci e mai bine să vă acoperiţi,
fiind înfrânţi, goliciunea
şi să ieşiţi din treierişul iubirii,
Spre a vă întoarce, rămânând închistaţi
şi singuri în lumea fără anotimpuri,
unde veţi râde,
dar nu cu întreaga voastră bucurie,
unde veţi plânge,
dar nu cu toate lacrimile voastre
pe care vi le-ar fi putut smulge extazul
iubirii.
Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu
ia energia sa atotputernică, divină şi
misterioasă decât de la sine.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea
niciodată să fie stăpânită
de cel sau cea căruia i se dăruie.
Fiindcă iubirii adevărate îi este de ajuns
iubirea infinită, sublimă şi transfiguratoare
Când iubiţi nu trebuie să spuneţi
„Creatorul este în inima mea”,
ci mai degrabă ”Eu sunt acum topit
de iubire în inima Creatorului”,
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri
drumul iubirii, fiindcă iubirea,
dacă o meritaţi cu adevărat,
vă va arăta drumul ea însăşi.
Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât
aceea de a se împlini prin totală iubire.
Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe,
fie ca acestea să fie:
Să te topeşti de iubire în tot şi să devii
izvor de iubire divină ce susurul în
noapte-şi cântă;
Să cunoşti adeseori durerea prea marii
duioşii;
Să fii rănit şi îmbătat de înţelegerea
iubirii;
Să te trezeşti în zori, cu inima mereu
înaripată şi să înalţi plin de recunoştinţă
mulţumire pentru încă o zi de iubire;
Să te odihneşti, copleşit de beatitudine,
la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul iubirii;
Să te întorci împăcat şi debordând de
fericire acasă la ora amurgului;
Şi apoi să adormi înălţând din inimă o
rugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze să
ai un cântec de laudă.”
de Kahlil Gibran – fragment din „Profetul”
„Când iubirea copleşitoare vă face
semn, urmaţi-i îndemnul,
Chiar dacă drumurile ei sunt aparent
grele şi prăpăstioase,
Şi când vraja ei paradisiacă vă
Cuprinde cu aripile ei angelice,
Supuneţi-vă misterului ei,
Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i
v-ar putea răni.
Iar când iubirea transfiguratoare
vă vorbeşte
Şi o simţiţi profundă şi divină,
daţi-i crezare,
Chiar dacă vocea ei ar putea
să vă sfarme visurile himerice,
Asemenea vântului de miazănoapte
care vă pustieşte grădinile.
Fiindcă precum iubirea vă încunună,
adeseori tot ea trebuie să vă şi crucifice,
Precum vă face să creşteţi mai repede
Şi îmbătaţi de fericire,
Tot ea trebuie să vă reteze uscăciunile
Şi să vă distrugă cât mai repede
Răutăţile şi egoismul.
Precum ea vă ridică, îmbătaţi de
Bucurie, până la înălţimea voastră ideală,
Alintându-vă cu o dumnezeiască
Gingăşie ramurile cele mai fragile
Care freamătă în lumina soarelui
Infinit al iubirii,
tot la fel ea va răzbate
ca o miraculoasă forţă purificatoare
până în adâncul rădăcinilor voastre,
zdruncinând încleştarea lor cu pământul.
Asemeni snopilor de grâu,
Ea vă seceră, niciodată întâmplător,
Vă treieră pentru a vă descoji,
Vă vântură pentru a vă curăţa de pleavă,
Vă macină până la înălbirea făinii voastre
Vă frământă până ajungeţi supuşi,
divini şi puri
Ca apoi să vă hărăzească focului său
şi să puteţi deveni pâinea cea sfântă
a nemuririi la ospăţul divin.
Toate acestea şi multe altele
vi le va da cu prisosinţă iubirea,
pentru ca astfel să vă puteţi cunoaşte
pe deplin tainele inimii şi să deveniţi
o parte din inima Vieţii Eterne
din care izvorăşte Iubirea.
Dar dacă, stăpâniţi de îndoială, egoism
şi meschinărie, suspiciune sau teamă,
veţi căuta doar tihna şi plăcerea
dragostei care permanent vi se dăruie
fără ca voi să iubiţi,
Atunci e mai bine să vă acoperiţi,
fiind înfrânţi, goliciunea
şi să ieşiţi din treierişul iubirii,
Spre a vă întoarce, rămânând închistaţi
şi singuri în lumea fără anotimpuri,
unde veţi râde,
dar nu cu întreaga voastră bucurie,
unde veţi plânge,
dar nu cu toate lacrimile voastre
pe care vi le-ar fi putut smulge extazul
iubirii.
Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu
ia energia sa atotputernică, divină şi
misterioasă decât de la sine.
Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea
niciodată să fie stăpânită
de cel sau cea căruia i se dăruie.
Fiindcă iubirii adevărate îi este de ajuns
iubirea infinită, sublimă şi transfiguratoare
Când iubiţi nu trebuie să spuneţi
„Creatorul este în inima mea”,
ci mai degrabă ”Eu sunt acum topit
de iubire în inima Creatorului”,
Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri
drumul iubirii, fiindcă iubirea,
dacă o meritaţi cu adevărat,
vă va arăta drumul ea însăşi.
Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât
aceea de a se împlini prin totală iubire.
Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe,
fie ca acestea să fie:
Să te topeşti de iubire în tot şi să devii
izvor de iubire divină ce susurul în
noapte-şi cântă;
Să cunoşti adeseori durerea prea marii
duioşii;
Să fii rănit şi îmbătat de înţelegerea
iubirii;
Să te trezeşti în zori, cu inima mereu
înaripată şi să înalţi plin de recunoştinţă
mulţumire pentru încă o zi de iubire;
Să te odihneşti, copleşit de beatitudine,
la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul iubirii;
Să te întorci împăcat şi debordând de
fericire acasă la ora amurgului;
Şi apoi să adormi înălţând din inimă o
rugă pentru fiinţa iubită, iar pe buze să
ai un cântec de laudă.”
MAGIC WORDS 21.1
FETIŢA CU CHIBRITURILE
de Hans Christian Andersen
Era un ger grozav; ningea si începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela şi pe întunericul acela, mergea pe stradă o biată fetiţă cu capul gol şi cu picioarele goale. Avusese ea doar nişte papuci când plecase de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau nişte papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape şi erau aşa de largi pentru ea, încât mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două trăsuri. Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn pentru copilul lui când o avea şi el unul.
Fetiţa mergea cu picioarele ei goale, roşii-vinete de frig; şi-n şorţul ei vechi ţinea strâns un vraf de cutii cu chibrituri şi mai avea şi-n mână o cutie.
Fusese o zi rea pentru dânsa şi nimeni nu-i cumpărase în ziua aceea nimic şi n-avea prin urmare nici un ban; şi-i era foame şi frig tare. Biata fetiţă!
Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung şi bălai, care se încreţea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la părul ei creţ.
Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspândea în stradă; era ajunul Anului Nou. Iată la ce se gândea ea.
Se opri şi se ghemui într-un colţ dintre două case, din care una ieşea în stradă mai mult ca cealaltă. Îşi strânse picioruşele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, şi totuşi nu-i venea să se ducă acasă; aducea înapoi toate chibriturile, şi nici un bănuţ măcar.
Tatăl său are s-o bată; şi afară de asta, şi acasă nu era tot aşa de frig?
Ei locuiau tocmai sub acoperiş şi vântul sufla în voie, cu toate că fuseseră astupate crăpăturile cele mari cu paie şi cu zdrenţe vechi.
Mânuţele ei erau aproape îngheţate de frig. A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de zid şi să-şi încălzească degetele!
Scoase unul: hârşti! Cum mai trosni, şi cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumânărică, ţinu mânuţa deasupra flăcării. Ce lumină ciudată. I se păru fetiţei că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de aramă. Înăuntru ardea focul şi era aşa de cald; dar ce-i oare asta? Fetita îşi întindea acum picioruşele ca să şi le încălzească şi pe ele; flacăra se stinse şi soba pieri; fetiţa rămase stând cu rămăşiţa de chibrit în mână.
Hârşcâi un altul, care se aprinse, străluci, şi zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză subţire. Fetiţa putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o faţă albă, pe care sclipeau porţelanuri subţiri; în mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune şi cu mere ce răspândeau un miros plăcut; şi, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă, şi veni cu furculiţa şi cuţitul în spinare până la biata fetiţă. Chibritul se stinse: şi nu mai avu în faţa ei decât zidul rece şi gros.
Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu şezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare şi mai împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, şi poze de tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc.
Fetiţa ridică amândouă mâinile: chibritul se stinse: toate lumânărelele din pom se înălţau tot mai sus, tot mai sus, şi ea văzu deodată că luminiţele acelea erau stele.
Una din ele căzu şi trase o dungă mare de foc pe cer. "A murit cineva", îşi zise micuţa; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa şi care acum nu mai trăia, îi spusese adesea: "Când cade o stea, un suflet se înalţă la Dumnezeu".
Mai trase încă un chibrit pe zid: şi se făcu o lumină mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, şi era aşa de strălucitoare, o privea blând şi duios!
- Bunica, strigă fetiţa, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, ştiu că n-o să te mai văd. Ai să pieri şi tu din faţa ochilor mei, ca şi soba de fier, ca şi gâsca friptă, ca şi frumosul pom de Crăciun.
Şi aprinse repede toate chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicuţa ei.
Se făcu o lumină ca ziua. Niciodată bunica nu fusese aşa de frumoasă, aşa de mare. Ea luă pe fetiţă în braţele ei, şi amândouă zburară vesele în strălucirea aceea, aşa sus, aşa sus, şi nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar în colţul dintre cele doua case, când se lumină de ziuă, zăcea jos fetiţa, cu obrajii roşii, cu zâmbetul pe buze... moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului.
Ziua Anului Nou o găsi acolo zgribulită cu grămăjoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.
- A vrut să se încălzească! zise cineva.
Nimeni nu ştiu ce frumuseţi văzuse fata, şi-n ce strălucire intrase împreună cu bunica, în ziua Anului nou.
de Hans Christian Andersen
Era un ger grozav; ningea si începuse a înnopta: era ajunul Anului Nou. Pe frigul acela şi pe întunericul acela, mergea pe stradă o biată fetiţă cu capul gol şi cu picioarele goale. Avusese ea doar nişte papuci când plecase de-acasă, dar nu-i folosiseră mult: erau nişte papuci mari, pe care mama ei îi rupsese aproape şi erau aşa de largi pentru ea, încât mititica-i pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde cât p-aci era să fie strivită între două trăsuri. Unul din papuci nici nu-l mai găsise, iar celălalt îl luase un băiat care zicea că vrea să facă din el leagăn pentru copilul lui când o avea şi el unul.
Fetiţa mergea cu picioarele ei goale, roşii-vinete de frig; şi-n şorţul ei vechi ţinea strâns un vraf de cutii cu chibrituri şi mai avea şi-n mână o cutie.
Fusese o zi rea pentru dânsa şi nimeni nu-i cumpărase în ziua aceea nimic şi n-avea prin urmare nici un ban; şi-i era foame şi frig tare. Biata fetiţă!
Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung şi bălai, care se încreţea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la părul ei creţ.
Luminile străluceau pe la ferestre, miros de fripturi se răspândea în stradă; era ajunul Anului Nou. Iată la ce se gândea ea.
Se opri şi se ghemui într-un colţ dintre două case, din care una ieşea în stradă mai mult ca cealaltă. Îşi strânse picioruşele sub dânsa. Frigul o pătrundea din ce în ce mai mult, şi totuşi nu-i venea să se ducă acasă; aducea înapoi toate chibriturile, şi nici un bănuţ măcar.
Tatăl său are s-o bată; şi afară de asta, şi acasă nu era tot aşa de frig?
Ei locuiau tocmai sub acoperiş şi vântul sufla în voie, cu toate că fuseseră astupate crăpăturile cele mari cu paie şi cu zdrenţe vechi.
Mânuţele ei erau aproape îngheţate de frig. A! Un chibrit aprins le-ar putea face bine. Dac-ar îndrăzni să scoată unul, numai unul din cutie, să-l zgârie de zid şi să-şi încălzească degetele!
Scoase unul: hârşti! Cum mai trosni, şi cum se aprinse! Chibritul ardea ca o lumânărică, ţinu mânuţa deasupra flăcării. Ce lumină ciudată. I se păru fetiţei că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de aramă. Înăuntru ardea focul şi era aşa de cald; dar ce-i oare asta? Fetita îşi întindea acum picioruşele ca să şi le încălzească şi pe ele; flacăra se stinse şi soba pieri; fetiţa rămase stând cu rămăşiţa de chibrit în mână.
Hârşcâi un altul, care se aprinse, străluci, şi zidul în care bătea lumina se făcu străveziu ca o pânză subţire. Fetiţa putu vedea până-ntr-o odaie unde era o masă acoperită c-o faţă albă, pe care sclipeau porţelanuri subţiri; în mijloc era o gâscă friptă umplută cu prune şi cu mere ce răspândeau un miros plăcut; şi, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă, şi veni cu furculiţa şi cuţitul în spinare până la biata fetiţă. Chibritul se stinse: şi nu mai avu în faţa ei decât zidul rece şi gros.
Mai aprinse încă unul. Deodată se văzu şezând sub un pom frumos de Crăciun; e mult mai mare şi mai împodobit decât a văzut prin geamuri la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile verzi, şi poze de tot felul, ca cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că-i zâmbesc.
Fetiţa ridică amândouă mâinile: chibritul se stinse: toate lumânărelele din pom se înălţau tot mai sus, tot mai sus, şi ea văzu deodată că luminiţele acelea erau stele.
Una din ele căzu şi trase o dungă mare de foc pe cer. "A murit cineva", îşi zise micuţa; căci bunica ei, care fusese foarte bună pentru dânsa şi care acum nu mai trăia, îi spusese adesea: "Când cade o stea, un suflet se înalţă la Dumnezeu".
Mai trase încă un chibrit pe zid: şi se făcu o lumină mare, în mijlocul căreia era bunica ei în picioare, şi era aşa de strălucitoare, o privea blând şi duios!
- Bunica, strigă fetiţa, ia-mă cu tine. Când s-o stinge chibritul, ştiu că n-o să te mai văd. Ai să pieri şi tu din faţa ochilor mei, ca şi soba de fier, ca şi gâsca friptă, ca şi frumosul pom de Crăciun.
Şi aprinse repede toate chibriturile ce-i mai rămăsese în cutie, căci voia să vadă mereu pe bunicuţa ei.
Se făcu o lumină ca ziua. Niciodată bunica nu fusese aşa de frumoasă, aşa de mare. Ea luă pe fetiţă în braţele ei, şi amândouă zburară vesele în strălucirea aceea, aşa sus, aşa sus, şi nu mai era acolo nici frig, nici foame, nici griji; erau la Dumnezeu.
Dar în colţul dintre cele doua case, când se lumină de ziuă, zăcea jos fetiţa, cu obrajii roşii, cu zâmbetul pe buze... moartă, moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului.
Ziua Anului Nou o găsi acolo zgribulită cu grămăjoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă.
- A vrut să se încălzească! zise cineva.
Nimeni nu ştiu ce frumuseţi văzuse fata, şi-n ce strălucire intrase împreună cu bunica, în ziua Anului nou.
marți, 25 decembrie 2007
SMILE WITH ME 20
Un tip făcea autostopul pe o stradă pustie, într-o noapte neagră şi în mijlocul unei furtuni puternice.
Timpul trecea ... nici o maşină pe drum şi furtuna făcea să nu vadă nici la doi paşi în faţa lui.
La un moment dat apare o maşină şi se opreşte în dreptul lui.
Fără să analizeze mult situaţia, tipul se urcă în maşină.
După ce închide uşa, se uită spre cel de la volan... Nimeni!
Maşina porneşte uşor, iar tipul, deja îngrozit, stătea lipit de scaun, fără să poată scoate vreo vorbă.
Apare o curbă... tipul începe să se roage în gând să scape cu viaţă şi exact când intră maşina în curbă, apare o mână prin geam şi roteşte volanul.
Tipul deja paralizat de groază, vede cum de fiecare dată când ajunge la o curbă, mâna apare prin geam şi roteşte volanul.
La un moment dat, văzând că se apropie de oraş, îşi face curaj şi sare din maşină.
Intră în primul bar care îi iese în cale şi, ud şi înspăimântat, cere două pahare de votcă şi începe să le povestească celor din jur experienţa groaznică prin care a trecut.
Toţi rămân pe gânduri când îşi dau seama că tipul plânge, cu toate că nu era beat.
După o jumătate de oră, alţi doi tipi intră în bar şi unul dintre ei îi zice celuilalt:
- Auzi, uite-l şi pe tâmpitul care s-a urcat la noi în maşină în timp ce o împingeam!
Un grup de cercetători americani a făcut un experiment ştiinţific :
Patru limbrici au fost puşi în patru borcane separate.
Primul limbric într-un borcan cu alcool.
Al doilea limbric într-un borcan cu fum de ţigară.
Al treilea limbric într-un borcan cu spermă.
Al patrulea limbric într-un borcan cu pământ
După ce limbricii au petrecut o zi în borcane, s-au deschis borcanele şi s-a constatat că :
Primul limbric, cel aflat în alcool, era MORT...
Al doilea limbric, cel din fumul de ţigară era MORT...
Al treilea limbric, aflat în borcanul cu spermă era şi el MORT...
În schimb, al patrulea limbric, care stătuse în pământ, era VIU...
Lecţia învăţată din acest experiment:
Atâta timp cât bei, fumezi şi faci sex.......
Nu ai limbrici !!!!
Timpul trecea ... nici o maşină pe drum şi furtuna făcea să nu vadă nici la doi paşi în faţa lui.
La un moment dat apare o maşină şi se opreşte în dreptul lui.
Fără să analizeze mult situaţia, tipul se urcă în maşină.
După ce închide uşa, se uită spre cel de la volan... Nimeni!
Maşina porneşte uşor, iar tipul, deja îngrozit, stătea lipit de scaun, fără să poată scoate vreo vorbă.
Apare o curbă... tipul începe să se roage în gând să scape cu viaţă şi exact când intră maşina în curbă, apare o mână prin geam şi roteşte volanul.
Tipul deja paralizat de groază, vede cum de fiecare dată când ajunge la o curbă, mâna apare prin geam şi roteşte volanul.
La un moment dat, văzând că se apropie de oraş, îşi face curaj şi sare din maşină.
Intră în primul bar care îi iese în cale şi, ud şi înspăimântat, cere două pahare de votcă şi începe să le povestească celor din jur experienţa groaznică prin care a trecut.
Toţi rămân pe gânduri când îşi dau seama că tipul plânge, cu toate că nu era beat.
După o jumătate de oră, alţi doi tipi intră în bar şi unul dintre ei îi zice celuilalt:
- Auzi, uite-l şi pe tâmpitul care s-a urcat la noi în maşină în timp ce o împingeam!
Un grup de cercetători americani a făcut un experiment ştiinţific :
Patru limbrici au fost puşi în patru borcane separate.
Primul limbric într-un borcan cu alcool.
Al doilea limbric într-un borcan cu fum de ţigară.
Al treilea limbric într-un borcan cu spermă.
Al patrulea limbric într-un borcan cu pământ
După ce limbricii au petrecut o zi în borcane, s-au deschis borcanele şi s-a constatat că :
Primul limbric, cel aflat în alcool, era MORT...
Al doilea limbric, cel din fumul de ţigară era MORT...
Al treilea limbric, aflat în borcanul cu spermă era şi el MORT...
În schimb, al patrulea limbric, care stătuse în pământ, era VIU...
Lecţia învăţată din acest experiment:
Atâta timp cât bei, fumezi şi faci sex.......
Nu ai limbrici !!!!
MAGIC NUMBERS 20
O turmă formată din 10 oi albe şi 7 oi negre se amestecă cu o altă turmă formată din 20 oi albe şi negre.
Care este cel mai mare număr posibil de oi albe din turma formată ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Numărul maxim de oi albe = 29
Care este cel mai mare număr posibil de oi albe din turma formată ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Numărul maxim de oi albe = 29
MAGIC POEM
MEDITAŢIE
de Sfântul Thomas Morus (Londra 1478 – id. 1535)
Preabunule Doamne, Dumnezeul meu, dă-mi harul tău
Să-mi iau cu totul gândul de la lumea aceasta,
Să pun statornic toate năzuinţele cugetului meu în Tine.
Gura lumii să nu mă sperie,
Să mă mulţumesc cu singurătatea,
Să nu duc dorul oamenilor şi al lumii împrejurul meu.
Încetul cu încetul să mă lepăd cu totul de lume,
Să-mi limpezesc cu desăvârşire cugetul de treburile acestui pământ,
Să nu-mi doresc nici chiar să mai aud ce-i nou în lume.
Nălucirile şi plăsmuirile lumii, nici o plăcere să nu-mi mai facă.
Cu bucurie să-mi adâncesc cugetul în Domnul Dumnezeul meu,
Ca un păcătos să-i cer ajutorul,
Să-mi aflu tot reazemul în mângâierile lui,
Să nu ostenesc străduindu-mă a-l iubi tot mai mult,
Să-mi recunosc nevolnicia şi sărăcia.
Cu blândeţe să mă umilesc sub mâna lui atotputernică,
Să mă căiesc pentru păcatele vieţii mele trecute,
Cu răbdare să îndur jugul amărăciunii de faţă, ca să mă curăţ de ele.
Să-mi îndur bucuros Purgatoriul pe acest pământ,
Să fiu voios înaintea durerilor,
Să păşesc bărbăteşte pe cărarea îngustă ce duce la viaţă,
Să-mi duc, cu Cristos împreună, crucea,
Să port mereu în gând lucrurile de pe urmă,
Necontenit să am în faţa ochilor propria-mi moarte, oricând aproape să vină,
Moartea mea să nu-mi fie străină.
Să chibzuiesc fără amăgiri la focul veşnic al iadului,
Să cer darul iertării mai înainte de venirea Judecătorului,
Să am în minte pururi patimile îndurate de Cristos pentru mine,
Pentru binefacerile lui să-i aduc în tot ceasul mulţumire,
Să caut acum să răscumpăr din timpul pe care, mai înainte, l-am irosit
Să nu dau frâu vorbirii fără rost,
Să mă feresc de voia bună şi de veselia neroadă,
Destinderi, mai mult decât trebuie, să nu-mi îngădui,
Pe avuţie, prieteni, libertate, pe propria mea viaţă şi pe toate celelalte, să nu pun nici un preţ.
Să nu preget să jertfesc acestea toate ca, pe drept, să-l pot câştiga pe Cristos.
În duşmanii cei mai înverşunaţi să-mi văd prietenii cei mai buni:
Căci fraţii lui Iosif n-ar fi putut în veci să-i facă – din iubirea şi bunăvoinţa lor, de-ar fi avut-o - , bine mai mare decât s-au nimerit să-i facă prin vrăjmăşia şi neîndurarea lor.
Nimeni într-adevăr nu şi-ar putea dori pe acest pământ binefacere mai mare – mai de preţ decât bogăţiile tuturor Domnilor şi Regilor, creştini sau păgâni -, dacă ar sta cineva să le adune laolaltă, într-o singură şi uriaşă comoară.
Turnul Londrei, 1534
de Sfântul Thomas Morus (Londra 1478 – id. 1535)
Preabunule Doamne, Dumnezeul meu, dă-mi harul tău
Să-mi iau cu totul gândul de la lumea aceasta,
Să pun statornic toate năzuinţele cugetului meu în Tine.
Gura lumii să nu mă sperie,
Să mă mulţumesc cu singurătatea,
Să nu duc dorul oamenilor şi al lumii împrejurul meu.
Încetul cu încetul să mă lepăd cu totul de lume,
Să-mi limpezesc cu desăvârşire cugetul de treburile acestui pământ,
Să nu-mi doresc nici chiar să mai aud ce-i nou în lume.
Nălucirile şi plăsmuirile lumii, nici o plăcere să nu-mi mai facă.
Cu bucurie să-mi adâncesc cugetul în Domnul Dumnezeul meu,
Ca un păcătos să-i cer ajutorul,
Să-mi aflu tot reazemul în mângâierile lui,
Să nu ostenesc străduindu-mă a-l iubi tot mai mult,
Să-mi recunosc nevolnicia şi sărăcia.
Cu blândeţe să mă umilesc sub mâna lui atotputernică,
Să mă căiesc pentru păcatele vieţii mele trecute,
Cu răbdare să îndur jugul amărăciunii de faţă, ca să mă curăţ de ele.
Să-mi îndur bucuros Purgatoriul pe acest pământ,
Să fiu voios înaintea durerilor,
Să păşesc bărbăteşte pe cărarea îngustă ce duce la viaţă,
Să-mi duc, cu Cristos împreună, crucea,
Să port mereu în gând lucrurile de pe urmă,
Necontenit să am în faţa ochilor propria-mi moarte, oricând aproape să vină,
Moartea mea să nu-mi fie străină.
Să chibzuiesc fără amăgiri la focul veşnic al iadului,
Să cer darul iertării mai înainte de venirea Judecătorului,
Să am în minte pururi patimile îndurate de Cristos pentru mine,
Pentru binefacerile lui să-i aduc în tot ceasul mulţumire,
Să caut acum să răscumpăr din timpul pe care, mai înainte, l-am irosit
Să nu dau frâu vorbirii fără rost,
Să mă feresc de voia bună şi de veselia neroadă,
Destinderi, mai mult decât trebuie, să nu-mi îngădui,
Pe avuţie, prieteni, libertate, pe propria mea viaţă şi pe toate celelalte, să nu pun nici un preţ.
Să nu preget să jertfesc acestea toate ca, pe drept, să-l pot câştiga pe Cristos.
În duşmanii cei mai înverşunaţi să-mi văd prietenii cei mai buni:
Căci fraţii lui Iosif n-ar fi putut în veci să-i facă – din iubirea şi bunăvoinţa lor, de-ar fi avut-o - , bine mai mare decât s-au nimerit să-i facă prin vrăjmăşia şi neîndurarea lor.
Nimeni într-adevăr nu şi-ar putea dori pe acest pământ binefacere mai mare – mai de preţ decât bogăţiile tuturor Domnilor şi Regilor, creştini sau păgâni -, dacă ar sta cineva să le adune laolaltă, într-o singură şi uriaşă comoară.
Turnul Londrei, 1534
Suplimentul nutritiv biologic activ
ICAN
Producător: Laboratoarele biofarmaceutice din TIANJING China
tianshi@tiens.ro, tianshiROM@yahoo.com
tel 0741340740 / 0722588084
In cartea chinezeasca “Planta salvatoare de vieti in caz de seceta” se scria ca planta Ginostema se folosea pentru inlaturarea proceselor inflamatorii, scaderea temperaturii inalte, in cazul otravirilor, la fel si pentru tratarea hepatitei infectioase; in anii secetosi, fara recolta, Ginostema se folosea ca hrana.
Planta Ginostema cu cinci frunze (Gynostema pentafilium) este o liana care creste in padurile muntilor Chinei. Studierea Ginostemei a inceput in anii 70 de catre savantii japonezi, care au constatat ca substantele extrase din aceasta planta - saponine, sunt la fel de active ca cele ale Ginsengului, numai ca continutul de saponine in Ginostema este de 4 ori mai mare decat in Ginseng. Daca in Ginseng sunt aproape 20 de saponine, in Ginostema sunt 84. Se stie ca saponinele sunt compusi organici naturali (glicozide), care participa in parte la sinteza hormonilor. Ca rezultat al multiplelor cercetari, in acelasi timp in China s-a dovedit ca Ginostema poate avea un efect pronuntat de insanatosire in cazul imbolnavirilor sistemului cardiovascular, bolilor oncologice, SIDA, la fel si in situatiile de stress. Cu sustinerea Comitetului de Stiinta al Statului Chinezesc, Ginostema a primit o pretuire inalta din punct de vedere al calitatii, o inalta apreciere a primit si din partea Organizatiei Mondiale de Mentinere a Sanatatii.
Suplimentul bioactiv ICAN este preparat de catre Corporatia TIANSHI pe baza celor mai noi tehnologii. Planta aceasta contine saponine, beta-caroten, acid ascorbic, vegetale biologic active cu calitati de adaptare si antioxidare. Saponina este extrasa din frunzele Ginostemei care creste in padurile din zonele muntoase in care tot timpul sunt in ceata. Saponina are capacitate de adaptare la fel ca si Ginsengul.
Saponina Ginostemei in secolul XXI poate sa devina principala substanta activa prin folosirea careia se vor putea vindeca boli ca: boala vaselor sanguine, diabet, bolile de stress, bolile canceroase, SIDA .
COMPONENTE DE BAZA:
• Caroten ( provitamina A) – 88 %
• Saponine din Ginostema cu cinci frunze – 7,5 %
• Vitamina C 2%
• Pentafilin - 2,5 %
CALITATILE DE BAZA :
• Activeaza procesele de schimb din organism, coboara nivelul de lipide (grasimi) si al zaharului din sange, preintampina acumularea grasimilor, dezvoltarea ateroscelozei, mareste activitatea si viteza sintezei proteinelor, accelereaza regenerarea celulelor ficatului, impiedica dezvoltarea ulcerului
• Fiind un puternic antioxidant, preintampina dezvoltarea procesului cancerigen, ajuta la restabilirea celulelor deja acaparate de cancer. Este prescris pentru stoparea si inhibarea bolilor cancerigene.
• Ficatului, plamanilor, colului uterin, la fel si melanomei (procesul de inhibitie merge de la 20% si ajunge pana la 80%)
• Saponinele Icanului detin calitatea de a se alipi de radicalii liberi si de a-i scoate din organism, asigurand activitatea normala a celulelor, prelungirea vietii celulelor.
• Mareste nivelul imunitar, ajutand la marirea numarului de limfocite din sange.
• Luand parte la schimbul de substante si la formarea reactiilor, reflexelor de acomodare a organismului, asigura homeostaza - stabilitatea mediului interior al organismului.
• La fel ca Ginsengul, dar mult mai eficient, mareste functia organelor genitale, inclusiv potenta la barbati, tonifica rinichii
• Marind elasticitatea capilarelor, imbunatateste microcirculatia tesuturilor miocardului si creierului , la fel, micsorand trombocitogeneza, preintampina trombogeneza.
• Mareste imunitatea organismului contra imbolnavirii si oboselii. Saponina poate sa regleze automat starea de insomnie si starea de oboseala, deoarece contine o mare cantitate si doua tipuri de componenti activi: Rb si Rg. Ca rezultat, normalizeaza somnul, indeparteaza durerile, armonizeaza starea psihica. Ajuta la marirea celulelor limfatice. Prelungeste cosiderabil viata celulelor si mareste cantitatea celulelor genetice, normalizeaza activitatea celulelor tuturor organelor si tesuturilor, preintampina aparitia parului sur.
• Tonifica organismul, mareste rezistenta, stabilitatea fata de stresuri de orice fel si fata de schimbarea conditiilor meteorologice.
• Ajuta la eliminarea substantelor nocive din organism, a produsului intoxicatiei cancerigene, toxinele microbiene si virotice, preparatelor medicamentoase, la fel si alte toxine, inclusiv radionucleizii.
• Are calitate de actiune bactericida , inclusiv in cavitatea bucala, inlaturand mirosul neplacut din gura, protejeaza si intareste dintii.
• Imbunatateste ventilatia plamanilor, afluxul de oxigen in plamani, mareste rezistenta in conditiile de insuficienta de oxigen.
• Protejeaza de iradierea radioactiva, este un filtru natural al razelor ultraviolete.
• Imbunatateste microcirculatia celulelor cortexului cerebral.
UTILIZARE:
1. Ca mijloc de tonifiere generala.
2. Ca mijloc de distrugerea si stoparea bolilor canceroase.
3. Inlaturarea durerii si al stresului.
4. Efect calmant.
5. Micsorarea, scaderea nivelului de grasimi in sange.
6. Saturarea puternica a tesuturilor organismului cu oxigen.
7. Marirea functiilor organelor sexuale.
8. Incetinirea procesului de imbatranire.
9. Scaderea nivelului de zahar in sange.
10. Regenerarea celulelor ficatului.
11. Marirea elasticitatii vaselor capilare.
12. Ca antioxidant foarte puternic (tiopolifenolul).
CONTRAINDICATII:
Contraindicatii absolute nu are.
Se va folosi cu atentie de catre oamenii cu tensiune arteriala inalta.
Nu se recomanda a se folosi dupa ora 16 00 , in special in cazul dereglarii somnului.
MOD DE UTILIZARE:
• Inainte de a folosi Icanul, se recomanda ca timp de 10-14 zile sa se foloseasca Biocalciu, Cordiceps si Chitosan simultan pentru eliminarea rezidurilor si substantelor toxice din organism, in special pentru persoanele care depasesc varsta de 60 de ani.
• De inceput ingerarea de la o capsula o data/zi timp de 5 zile, pe urma cate 2 capsule /zi timp de 5 zile, pe urma cate 3 capsule/zi
• Tratamentul dureaza o luna
FORMA DE PREZENTARE: 150 capsule, a 400 mg/ cutie
ICAN
Producător: Laboratoarele biofarmaceutice din TIANJING China
tianshi@tiens.ro, tianshiROM@yahoo.com
tel 0741340740 / 0722588084
In cartea chinezeasca “Planta salvatoare de vieti in caz de seceta” se scria ca planta Ginostema se folosea pentru inlaturarea proceselor inflamatorii, scaderea temperaturii inalte, in cazul otravirilor, la fel si pentru tratarea hepatitei infectioase; in anii secetosi, fara recolta, Ginostema se folosea ca hrana.
Planta Ginostema cu cinci frunze (Gynostema pentafilium) este o liana care creste in padurile muntilor Chinei. Studierea Ginostemei a inceput in anii 70 de catre savantii japonezi, care au constatat ca substantele extrase din aceasta planta - saponine, sunt la fel de active ca cele ale Ginsengului, numai ca continutul de saponine in Ginostema este de 4 ori mai mare decat in Ginseng. Daca in Ginseng sunt aproape 20 de saponine, in Ginostema sunt 84. Se stie ca saponinele sunt compusi organici naturali (glicozide), care participa in parte la sinteza hormonilor. Ca rezultat al multiplelor cercetari, in acelasi timp in China s-a dovedit ca Ginostema poate avea un efect pronuntat de insanatosire in cazul imbolnavirilor sistemului cardiovascular, bolilor oncologice, SIDA, la fel si in situatiile de stress. Cu sustinerea Comitetului de Stiinta al Statului Chinezesc, Ginostema a primit o pretuire inalta din punct de vedere al calitatii, o inalta apreciere a primit si din partea Organizatiei Mondiale de Mentinere a Sanatatii.
Suplimentul bioactiv ICAN este preparat de catre Corporatia TIANSHI pe baza celor mai noi tehnologii. Planta aceasta contine saponine, beta-caroten, acid ascorbic, vegetale biologic active cu calitati de adaptare si antioxidare. Saponina este extrasa din frunzele Ginostemei care creste in padurile din zonele muntoase in care tot timpul sunt in ceata. Saponina are capacitate de adaptare la fel ca si Ginsengul.
Saponina Ginostemei in secolul XXI poate sa devina principala substanta activa prin folosirea careia se vor putea vindeca boli ca: boala vaselor sanguine, diabet, bolile de stress, bolile canceroase, SIDA .
COMPONENTE DE BAZA:
• Caroten ( provitamina A) – 88 %
• Saponine din Ginostema cu cinci frunze – 7,5 %
• Vitamina C 2%
• Pentafilin - 2,5 %
CALITATILE DE BAZA :
• Activeaza procesele de schimb din organism, coboara nivelul de lipide (grasimi) si al zaharului din sange, preintampina acumularea grasimilor, dezvoltarea ateroscelozei, mareste activitatea si viteza sintezei proteinelor, accelereaza regenerarea celulelor ficatului, impiedica dezvoltarea ulcerului
• Fiind un puternic antioxidant, preintampina dezvoltarea procesului cancerigen, ajuta la restabilirea celulelor deja acaparate de cancer. Este prescris pentru stoparea si inhibarea bolilor cancerigene.
• Ficatului, plamanilor, colului uterin, la fel si melanomei (procesul de inhibitie merge de la 20% si ajunge pana la 80%)
• Saponinele Icanului detin calitatea de a se alipi de radicalii liberi si de a-i scoate din organism, asigurand activitatea normala a celulelor, prelungirea vietii celulelor.
• Mareste nivelul imunitar, ajutand la marirea numarului de limfocite din sange.
• Luand parte la schimbul de substante si la formarea reactiilor, reflexelor de acomodare a organismului, asigura homeostaza - stabilitatea mediului interior al organismului.
• La fel ca Ginsengul, dar mult mai eficient, mareste functia organelor genitale, inclusiv potenta la barbati, tonifica rinichii
• Marind elasticitatea capilarelor, imbunatateste microcirculatia tesuturilor miocardului si creierului , la fel, micsorand trombocitogeneza, preintampina trombogeneza.
• Mareste imunitatea organismului contra imbolnavirii si oboselii. Saponina poate sa regleze automat starea de insomnie si starea de oboseala, deoarece contine o mare cantitate si doua tipuri de componenti activi: Rb si Rg. Ca rezultat, normalizeaza somnul, indeparteaza durerile, armonizeaza starea psihica. Ajuta la marirea celulelor limfatice. Prelungeste cosiderabil viata celulelor si mareste cantitatea celulelor genetice, normalizeaza activitatea celulelor tuturor organelor si tesuturilor, preintampina aparitia parului sur.
• Tonifica organismul, mareste rezistenta, stabilitatea fata de stresuri de orice fel si fata de schimbarea conditiilor meteorologice.
• Ajuta la eliminarea substantelor nocive din organism, a produsului intoxicatiei cancerigene, toxinele microbiene si virotice, preparatelor medicamentoase, la fel si alte toxine, inclusiv radionucleizii.
• Are calitate de actiune bactericida , inclusiv in cavitatea bucala, inlaturand mirosul neplacut din gura, protejeaza si intareste dintii.
• Imbunatateste ventilatia plamanilor, afluxul de oxigen in plamani, mareste rezistenta in conditiile de insuficienta de oxigen.
• Protejeaza de iradierea radioactiva, este un filtru natural al razelor ultraviolete.
• Imbunatateste microcirculatia celulelor cortexului cerebral.
UTILIZARE:
1. Ca mijloc de tonifiere generala.
2. Ca mijloc de distrugerea si stoparea bolilor canceroase.
3. Inlaturarea durerii si al stresului.
4. Efect calmant.
5. Micsorarea, scaderea nivelului de grasimi in sange.
6. Saturarea puternica a tesuturilor organismului cu oxigen.
7. Marirea functiilor organelor sexuale.
8. Incetinirea procesului de imbatranire.
9. Scaderea nivelului de zahar in sange.
10. Regenerarea celulelor ficatului.
11. Marirea elasticitatii vaselor capilare.
12. Ca antioxidant foarte puternic (tiopolifenolul).
CONTRAINDICATII:
Contraindicatii absolute nu are.
Se va folosi cu atentie de catre oamenii cu tensiune arteriala inalta.
Nu se recomanda a se folosi dupa ora 16 00 , in special in cazul dereglarii somnului.
MOD DE UTILIZARE:
• Inainte de a folosi Icanul, se recomanda ca timp de 10-14 zile sa se foloseasca Biocalciu, Cordiceps si Chitosan simultan pentru eliminarea rezidurilor si substantelor toxice din organism, in special pentru persoanele care depasesc varsta de 60 de ani.
• De inceput ingerarea de la o capsula o data/zi timp de 5 zile, pe urma cate 2 capsule /zi timp de 5 zile, pe urma cate 3 capsule/zi
• Tratamentul dureaza o luna
FORMA DE PREZENTARE: 150 capsule, a 400 mg/ cutie
luni, 24 decembrie 2007
SMILE WITH ME 19
Într-o bună zi, unui tăietor de lemne îi căzu securea în apă. Omul se puse
pe jelit pentru că-şi pierduse singurul lucru cu care putea să-şi câştige
existenţa.
Văzând acestea, zâna cea bună apare lângă apă şi-l întreabă care este cauza
disperării sale. Omul îi explică situaţia şi zâna plonjează în râu şi revine cu o secure din aur masiv.
- Aceasta e securea ta, omule? îl întreabă ea.
- Nu, răspunse tăietorul de lemne.
Zâna intră din nou în apă şi se întoarce cu o secure numai din argint.
- Aceasta e securea ta? întreabă ea din nou.
- Nu, răspunde din nou tăietorul de lemne.
A treia oara zâna revine cu o secure de fier.
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, îi răspunse de data aceasta tăietorul de lemne.
Zâna, mişcată de onestitatea omului, îi face cadou toate trei securile şi
tăietorul de lemne se întoarce fericit acasă.
Câteva zile mai târziu acelaşi tăietor de lemne se plimba pe malul râului cu nevasta sa.
Dintr-odată aceasta cade în apă. Cum omul se puse iarăşi pe plâns, zâna apăru din nou întrebându-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a căzut în apă, îi răspunse tăietorul de lemne printre suspine.
Atunci zâna sare în apă şi apare cu Penelope Cruz în braţe.
- Asta este nevasta ta? întreabă ea.
- DA! urla omul.
Atunci zâna, furioasă, îl luă la bani mărunţi:
- Îndrăzneşti să mă minţi?!! Ar trebui să te blestem pentru vecie!!
Atunci tăietorul de lemne începe s-o implore:
- Te rog, iartă-mă! Dar cum altfel puteam să răspund?! Dacă spuneam "nu" la
Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Şi dacă
şi atunci aş fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevastă-mea. Şi dacă de data aceea aş fi spus "da", mi le făceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoiaş şi n-am de unde să hrănesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am răspuns cu "da" de prima dată.
Morala: Bărbaţii mint numai din motive perfect oneste şi logice ÎNTOTDEAUNA!
Un bărbat zbura cu un balon cu aer cald şi, la un moment dat, şi-a dat seama că s-a rătăcit.
A coborât până aproape de pământ şi a zărit o femeie pe o pajişte.
Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:
- Fii amabilă, poţi să mă ajuţi? Am promis unui prieten că mă întâlnesc cu el, dar nu mai ştiu unde mă aflu.
Femeia i-a răspuns:
- Te afli într-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri înălţime. Te găseşti între 40 şi 41 grade latitudine nord, şi între 59 şi 60 de grade longitudine vest.
- Ei, probabil eşti ingineră de profesie! spuse omul din balon.
- Aşa este, răspunse femeia, dar de unde ştii?
- Păi, tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-aş putea face cu informaţiile de la tine şi sunt tot în ceaţă. Să fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune că m-ai ţinut pe loc degeaba.
Atunci femeia i-a răspuns:
- Dar tu trebuie să fii şef sau chiar director!
- Aşa este, răspunse bărbatul, dar de unde ştii?
- Păi nu ştii unde te afli şi nici încotro te îndrepţi. Te-ai ridicat la înălţime profitând de o flamă care a încins situaţia. Ai făcut o promisiune pe care nu ştii cum ai să ţi-o ţii şi te aştepţi ca oamenii de sub tine să-ţi rezolve problema. Adevărul este că te afli exact în locul unde te aflai când am început discuţia, acum 1 minut, dar brusc constaţi acum că asta este din vina mea!!!
Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilităţi.
Tatăl îl întreabă uimit:
- Cum adică?
- Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cică sunt importanţi!
- Altceva...
- Păi la geografie, tot aşa, trebuie să reţinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpaţii "Scurburii", Strâmtoarea "Fosfor" şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Dacă mă întreabă careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu... simplu, nu?
- Da, fiule, dar să zicem că ieşi şi tu cu o fată. Şi cum vă ţineţi voi aşa, de mână, ea te întreabă ce înălţime are vârful Chomolugma?
- Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu şi mă întorc să-i spun...
- Da, dar până te întorci tu să-i spui că are 8848 m. s-ar putea să o găseşti ocupată!
- Cu cine?
- Păi, tot cu un prost aşa ca tine, dar care are laptop!
Medicul desenează o linie şi apoi îl întreabă pe nebun:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Mai desenează un cerc şi iar:
- Dar aceasta ce vă sugerează?
- Femei goale...
Mai desenează un pătrat:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Psihiatrul lasă jos creionul din mână şi zice:
- Văd că aveţi o idee fixă cu femei goale:
- Eu am o idee fixă? Dar cine a desenat aici toate obscenităţile acestea?
La spitalul de nebuni, un glumeţ pescuia de zor cu un băţ şi o sfoară într-un lighean cu apă.
La un moment dat, văzându-l, un doctor îl întreabă:
- Merge pescuitul? Ai prins ceva?
- Da, tu eşti primul, doctore.
Doi sultani stau de vorbă:
- Auzi, dar tu cum alegi seara dintre cele treizeci de concubine ale tale, cu care să te culci?
- Eh, simplu, arunc peste ele o găleată cu apă rece şi o aleg pe cea din care iese cel mai mult abur!
pe jelit pentru că-şi pierduse singurul lucru cu care putea să-şi câştige
existenţa.
Văzând acestea, zâna cea bună apare lângă apă şi-l întreabă care este cauza
disperării sale. Omul îi explică situaţia şi zâna plonjează în râu şi revine cu o secure din aur masiv.
- Aceasta e securea ta, omule? îl întreabă ea.
- Nu, răspunse tăietorul de lemne.
Zâna intră din nou în apă şi se întoarce cu o secure numai din argint.
- Aceasta e securea ta? întreabă ea din nou.
- Nu, răspunde din nou tăietorul de lemne.
A treia oara zâna revine cu o secure de fier.
- Asta e securea ta?
- Da, asta e, îi răspunse de data aceasta tăietorul de lemne.
Zâna, mişcată de onestitatea omului, îi face cadou toate trei securile şi
tăietorul de lemne se întoarce fericit acasă.
Câteva zile mai târziu acelaşi tăietor de lemne se plimba pe malul râului cu nevasta sa.
Dintr-odată aceasta cade în apă. Cum omul se puse iarăşi pe plâns, zâna apăru din nou întrebându-l care-i este necazul.
- Nevasta mea a căzut în apă, îi răspunse tăietorul de lemne printre suspine.
Atunci zâna sare în apă şi apare cu Penelope Cruz în braţe.
- Asta este nevasta ta? întreabă ea.
- DA! urla omul.
Atunci zâna, furioasă, îl luă la bani mărunţi:
- Îndrăzneşti să mă minţi?!! Ar trebui să te blestem pentru vecie!!
Atunci tăietorul de lemne începe s-o implore:
- Te rog, iartă-mă! Dar cum altfel puteam să răspund?! Dacă spuneam "nu" la
Penelope Cruz, data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Şi dacă
şi atunci aş fi spus "nu", a treia oara mi-o aduceai pe nevastă-mea. Şi dacă de data aceea aş fi spus "da", mi le făceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoiaş şi n-am de unde să hrănesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am răspuns cu "da" de prima dată.
Morala: Bărbaţii mint numai din motive perfect oneste şi logice ÎNTOTDEAUNA!
Un bărbat zbura cu un balon cu aer cald şi, la un moment dat, şi-a dat seama că s-a rătăcit.
A coborât până aproape de pământ şi a zărit o femeie pe o pajişte.
Apropiindu-se de ea, el i-a strigat:
- Fii amabilă, poţi să mă ajuţi? Am promis unui prieten că mă întâlnesc cu el, dar nu mai ştiu unde mă aflu.
Femeia i-a răspuns:
- Te afli într-un balon cu aer cald, la vreo 10 metri înălţime. Te găseşti între 40 şi 41 grade latitudine nord, şi între 59 şi 60 de grade longitudine vest.
- Ei, probabil eşti ingineră de profesie! spuse omul din balon.
- Aşa este, răspunse femeia, dar de unde ştii?
- Păi, tot ce mi-ai spus este corect din punct de vedere tehnic, dar tot n-am idee ce-aş putea face cu informaţiile de la tine şi sunt tot în ceaţă. Să fiu sincer, nu m-ai ajutat deloc. Ba chiar pot spune că m-ai ţinut pe loc degeaba.
Atunci femeia i-a răspuns:
- Dar tu trebuie să fii şef sau chiar director!
- Aşa este, răspunse bărbatul, dar de unde ştii?
- Păi nu ştii unde te afli şi nici încotro te îndrepţi. Te-ai ridicat la înălţime profitând de o flamă care a încins situaţia. Ai făcut o promisiune pe care nu ştii cum ai să ţi-o ţii şi te aştepţi ca oamenii de sub tine să-ţi rezolve problema. Adevărul este că te afli exact în locul unde te aflai când am început discuţia, acum 1 minut, dar brusc constaţi acum că asta este din vina mea!!!
Un puşti vine revoltat de la şcoală şi îi spune tatălui său că acolo îl pun să înveţe numai inutilităţi.
Tatăl îl întreabă uimit:
- Cum adică?
- Păi la istorie ne pune să memorăm nişte ani: 1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cică sunt importanţi!
- Altceva...
- Păi la geografie, tot aşa, trebuie să reţinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpaţii "Scurburii", Strâmtoarea "Fosfor" şi Dardanele, de parcă mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Dacă mă întreabă careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google şi aflu... simplu, nu?
- Da, fiule, dar să zicem că ieşi şi tu cu o fată. Şi cum vă ţineţi voi aşa, de mână, ea te întreabă ce înălţime are vârful Chomolugma?
- Nu-i problemă! Merg repede la un Internet Cafe, că-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu şi mă întorc să-i spun...
- Da, dar până te întorci tu să-i spui că are 8848 m. s-ar putea să o găseşti ocupată!
- Cu cine?
- Păi, tot cu un prost aşa ca tine, dar care are laptop!
Medicul desenează o linie şi apoi îl întreabă pe nebun:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Mai desenează un cerc şi iar:
- Dar aceasta ce vă sugerează?
- Femei goale...
Mai desenează un pătrat:
- Ce vă sugerează aceasta?
- Femei goale...
Psihiatrul lasă jos creionul din mână şi zice:
- Văd că aveţi o idee fixă cu femei goale:
- Eu am o idee fixă? Dar cine a desenat aici toate obscenităţile acestea?
La spitalul de nebuni, un glumeţ pescuia de zor cu un băţ şi o sfoară într-un lighean cu apă.
La un moment dat, văzându-l, un doctor îl întreabă:
- Merge pescuitul? Ai prins ceva?
- Da, tu eşti primul, doctore.
Doi sultani stau de vorbă:
- Auzi, dar tu cum alegi seara dintre cele treizeci de concubine ale tale, cu care să te culci?
- Eh, simplu, arunc peste ele o găleată cu apă rece şi o aleg pe cea din care iese cel mai mult abur!
MAGIC NUMBERS 19
Prietenul meu, Baltazar este din Bucureşti. El şi-a sărbătorit mereu ziua de naştere în capitală, mai puţin când a împlinit:
17 ani era la Timişoara => (17, Timiş)
18 ani era la Arad => (18, Arad)
35 ani era la Constanţa => (35, Constanţa)
...............................................................
Nu mă credeţi? Întrebaţi-l pe el!
Sau răspundeţi la întrebarea:
Ce proprietate au toate numerele naturale, mai puţin:
17, 18, 35, 47, 55, 69, 81 ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Soluţia se obţine, matematic vorbind, prin compunerea a două funcţii.
Notez mulţimile:
A={17, 18, 35, 47, 55, 69, 81}
B={Clor, Argon, Brom, Argint, Cesiu, Tuliu, Taliu}
C={Călăraşi, Arad, Brăila, Argeş, Caraş Severin, Timiş, Tulcea}
Definesc funcţiile:
f : A→B, care asociază fiecărui nr. din A un element chimic din B; exemplu f(17)=Clor.
g : B→C, care asociază fiecărui element chimic din B un judeţ din C; exemplu g(Clor)=Călăraşi
Compun cele două funcţii şi obţin h : A→C, h=gof, adică h(x)=(gof)(x)=g(f(x));
exemplu g(f(17))=g(Clor)=Călăraşi => (17, Călăraşi).
Ideea constă în stabilirea unei corespondenţe între simboluri ale judeţelor (notaţie folosită pentru maşini, de exemplu) şi simboluri ale elementelor din tabelul chimic al lui Mendeleev. Aici există 7 elemente ale căror notaţii coincid cu simboluri de judeţe din România.
Numerele lor în tabel coincid cu cele date în enunţul problemei. Astfel:
17 Clor Cl Călăraşi
18 Argon Ar Arad
35 Brom Br Brăila
47 Argint Ag Argeş;
55 Cesiu Cs Caraş-Severin
69 Tuliu Tm Timişoara
81 Taliu Tl Tulcea
17 ani era la Timişoara => (17, Timiş)
18 ani era la Arad => (18, Arad)
35 ani era la Constanţa => (35, Constanţa)
...............................................................
Nu mă credeţi? Întrebaţi-l pe el!
Sau răspundeţi la întrebarea:
Ce proprietate au toate numerele naturale, mai puţin:
17, 18, 35, 47, 55, 69, 81 ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Soluţia se obţine, matematic vorbind, prin compunerea a două funcţii.
Notez mulţimile:
A={17, 18, 35, 47, 55, 69, 81}
B={Clor, Argon, Brom, Argint, Cesiu, Tuliu, Taliu}
C={Călăraşi, Arad, Brăila, Argeş, Caraş Severin, Timiş, Tulcea}
Definesc funcţiile:
f : A→B, care asociază fiecărui nr. din A un element chimic din B; exemplu f(17)=Clor.
g : B→C, care asociază fiecărui element chimic din B un judeţ din C; exemplu g(Clor)=Călăraşi
Compun cele două funcţii şi obţin h : A→C, h=gof, adică h(x)=(gof)(x)=g(f(x));
exemplu g(f(17))=g(Clor)=Călăraşi => (17, Călăraşi).
Ideea constă în stabilirea unei corespondenţe între simboluri ale judeţelor (notaţie folosită pentru maşini, de exemplu) şi simboluri ale elementelor din tabelul chimic al lui Mendeleev. Aici există 7 elemente ale căror notaţii coincid cu simboluri de judeţe din România.
Numerele lor în tabel coincid cu cele date în enunţul problemei. Astfel:
17 Clor Cl Călăraşi
18 Argon Ar Arad
35 Brom Br Brăila
47 Argint Ag Argeş;
55 Cesiu Cs Caraş-Severin
69 Tuliu Tm Timişoara
81 Taliu Tl Tulcea
MAGIC WORDS 19.3
POVESTE DE CRĂCIUN
A fost odată un îngeraş, un mami şi un tati de îngeraş. Toţi trei locuiau într-o casă simplă şi mult prea plină, o casă ce nu-i puteau spune ”acasă”, o casă unde doar sunt uniţi şi sunt o familie.
E seara şi e frig afară.. se aude cum bate vântul şi fulgi de nea rătăcitori încearcă să-şi găsească fiecare locul pe pământul umed.
Înăuntru e aşa de cald… e cald şi bine, încât îţi păstrezi cu greu ochii deschişi, iar zecile de luminiţe sunt prea greu de urmărit…
Se aleargă la nesfârşit prin pomul ce miroase a verde crud şi îţi vine să adormi… Îngeraşul e aşa de încântat de aceste lumini încât încearcă să le prindă cu mânuţele lui mici … nu reuşeşte…
Tati încearcă să-i explice cum se face că totul e aşa de luminos, însă nu-i chip să se înţeleagă cei doi.
Mami şopteşte uşor:
- Cine-i mic şi bea lăptic??? Hai în pătuţ şi să îl lăsăm pe Moş Crăciun să aducă daruri la îngeraş.
Pleoapele au devenit aşa de grele după un timp încât îngeraşul nici nu a apucat să îşi privească mămica cum plângea încetişor de bucurie.
Tati din uşă o aştepta să meargă împreună s scrie Moşului.
Fiecare şi-a aşternut dorinţele şi visele în acele bucăţi mici de hârtie… pe care mai apoi le-au lăsat să le ia vântul.
Ce puteau mai mult să-şi dorească decât o casă a lor .. şi în acea casă o cameră unde scumpul lor îngeraş să îşi construiască universul copilăriei… o cameră numai a lui. O dorinţă mult prea greu de pus sub pomul cel împodobit… o dorinţă mult prea mare de înghesuit sub crengile verzi. Dar Moş Crăciun face minuni în seara de Ajun…
O lumină străbate fereastra şi intră direct sub pleoapele îngeraşului. Mami îl încurajează, îl sărută şi îl însoţeşte în camera cea mare unde şade pomul împodobit.
O mulţime de jucării colorate şi atrăgătoare se aflau în locul “camerei”, sub pom, şi chipul îngeraşului prevestea o bucurie fără margini, când cadourile se vor desface.
Mami şi tati aşezaţi pe canapeaua moale priveau imensitatea de brad care trona în living-ul spaţios. Copilul era în genunchi lângă cadouri şi desfăcea uşor şi puţin obosit fiecare cutie. După priviri era deja obişnuit cu ceea ce urma să deschidă… sigur era un avion cu telecomandă… deja avea camera plină cu jucării complicate şi prea neinteresante… Cu cine să se joace…? Cu cine să vorbească…? Mama şi tatăl erau prea obosiţi de fiecare dată… O să-şi pună câteva filmuleţe şi aşa o să treacă şi ziua aceasta… Oricum făcea ce dorea el… şi asta până se va lăsa întunericul. Iar când va veni mama lui să-l vadă dacă e gata de culcare o să plece repede pentru că lumina e stinsă…
“Dormi, îngeraş?“ spuse mami. Avea lacrimi în ochi când îl privea cum dormea.
Zâmbi uşor de fericire şi îşi întoarse capul către tati: “Ai văzut că iar a adormit înainte să…” dar se opri imediat cum zări şi pe tati cum doarme în linişte.
Privi ceasul din perete. Mai era un sfert de oră până la miezul nopţii…
“Ar trebui să scriu scrisoarea către Moş Crăciun”, îşi spuse mami…Dădu să se ridice din pat… ”Dar mai bine nu…nu-i aşa, Doamne ?“ şi întoarse privirea către fereastră. Privi cerul plin cu stele… “Ce pot să-mi doresc mai mult pe lume decât sănătate pentru familia mea? Oare nu este acesta darul cel mai preţios din viaţă?”
Se aşeză la loc în pat şi înainte să adoarmă îşi privi uşor şi pe rând băieţii… Închise ochii … “Sănătate, Doamne…Amin”.
A fost odată un îngeraş, un mami şi un tati de îngeraş. Toţi trei locuiau într-o casă simplă şi mult prea plină, o casă ce nu-i puteau spune ”acasă”, o casă unde doar sunt uniţi şi sunt o familie.
E seara şi e frig afară.. se aude cum bate vântul şi fulgi de nea rătăcitori încearcă să-şi găsească fiecare locul pe pământul umed.
Înăuntru e aşa de cald… e cald şi bine, încât îţi păstrezi cu greu ochii deschişi, iar zecile de luminiţe sunt prea greu de urmărit…
Se aleargă la nesfârşit prin pomul ce miroase a verde crud şi îţi vine să adormi… Îngeraşul e aşa de încântat de aceste lumini încât încearcă să le prindă cu mânuţele lui mici … nu reuşeşte…
Tati încearcă să-i explice cum se face că totul e aşa de luminos, însă nu-i chip să se înţeleagă cei doi.
Mami şopteşte uşor:
- Cine-i mic şi bea lăptic??? Hai în pătuţ şi să îl lăsăm pe Moş Crăciun să aducă daruri la îngeraş.
Pleoapele au devenit aşa de grele după un timp încât îngeraşul nici nu a apucat să îşi privească mămica cum plângea încetişor de bucurie.
Tati din uşă o aştepta să meargă împreună s scrie Moşului.
Fiecare şi-a aşternut dorinţele şi visele în acele bucăţi mici de hârtie… pe care mai apoi le-au lăsat să le ia vântul.
Ce puteau mai mult să-şi dorească decât o casă a lor .. şi în acea casă o cameră unde scumpul lor îngeraş să îşi construiască universul copilăriei… o cameră numai a lui. O dorinţă mult prea greu de pus sub pomul cel împodobit… o dorinţă mult prea mare de înghesuit sub crengile verzi. Dar Moş Crăciun face minuni în seara de Ajun…
O lumină străbate fereastra şi intră direct sub pleoapele îngeraşului. Mami îl încurajează, îl sărută şi îl însoţeşte în camera cea mare unde şade pomul împodobit.
O mulţime de jucării colorate şi atrăgătoare se aflau în locul “camerei”, sub pom, şi chipul îngeraşului prevestea o bucurie fără margini, când cadourile se vor desface.
Mami şi tati aşezaţi pe canapeaua moale priveau imensitatea de brad care trona în living-ul spaţios. Copilul era în genunchi lângă cadouri şi desfăcea uşor şi puţin obosit fiecare cutie. După priviri era deja obişnuit cu ceea ce urma să deschidă… sigur era un avion cu telecomandă… deja avea camera plină cu jucării complicate şi prea neinteresante… Cu cine să se joace…? Cu cine să vorbească…? Mama şi tatăl erau prea obosiţi de fiecare dată… O să-şi pună câteva filmuleţe şi aşa o să treacă şi ziua aceasta… Oricum făcea ce dorea el… şi asta până se va lăsa întunericul. Iar când va veni mama lui să-l vadă dacă e gata de culcare o să plece repede pentru că lumina e stinsă…
“Dormi, îngeraş?“ spuse mami. Avea lacrimi în ochi când îl privea cum dormea.
Zâmbi uşor de fericire şi îşi întoarse capul către tati: “Ai văzut că iar a adormit înainte să…” dar se opri imediat cum zări şi pe tati cum doarme în linişte.
Privi ceasul din perete. Mai era un sfert de oră până la miezul nopţii…
“Ar trebui să scriu scrisoarea către Moş Crăciun”, îşi spuse mami…Dădu să se ridice din pat… ”Dar mai bine nu…nu-i aşa, Doamne ?“ şi întoarse privirea către fereastră. Privi cerul plin cu stele… “Ce pot să-mi doresc mai mult pe lume decât sănătate pentru familia mea? Oare nu este acesta darul cel mai preţios din viaţă?”
Se aşeză la loc în pat şi înainte să adoarmă îşi privi uşor şi pe rând băieţii… Închise ochii … “Sănătate, Doamne…Amin”.
MAGIC POEM
COLINDE, COLINDE
de Mihai Eminescu
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Şi-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
de Mihai Eminescu
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
Se bucur' copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Şi-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
MAGIC POEM
Scrisoarea unui copil către Moş Crăciun
de G. Pasculescu-Orlea
Moş Crăciune,
În atâţia ani de-a rândul,
Mi-ai citit în taină gândul.
Şi, în noaptea de Crăciun,
Mi-ai trimis un înger bun.
Multe daruri mi-ai adus,
Când dormeam în visuri dus!...
Uite, ce te rog acum:
Să te-abaţi puţin din drum
Şi, din sacul fermecat,
Parte bună să le faci
Şi copiilor săraci.
Şi mai fă-le-o bucurie:
Scapă-i, zău, de sărăcie!
Pâine să le pui pe masă,
Veselie dă-le-n casă...
Apoi, te-aş ruga fierbinte,
Adu-ţi şi de mine aminte:
De mai ai vreo jucărie,
Poţi să mi-o aduci şi mie.
de G. Pasculescu-Orlea
Moş Crăciune,
În atâţia ani de-a rândul,
Mi-ai citit în taină gândul.
Şi, în noaptea de Crăciun,
Mi-ai trimis un înger bun.
Multe daruri mi-ai adus,
Când dormeam în visuri dus!...
Uite, ce te rog acum:
Să te-abaţi puţin din drum
Şi, din sacul fermecat,
Parte bună să le faci
Şi copiilor săraci.
Şi mai fă-le-o bucurie:
Scapă-i, zău, de sărăcie!
Pâine să le pui pe masă,
Veselie dă-le-n casă...
Apoi, te-aş ruga fierbinte,
Adu-ţi şi de mine aminte:
De mai ai vreo jucărie,
Poţi să mi-o aduci şi mie.
Oameni care au invins boala - Mihaela Udrea
"Nu frica invinge boala, ci curajul si dorinta de a trai"
Articol realizat de Mihaela Udrea pe site-ul www.eva.ro
"Am cunoscut speranta si cred in ea,
Mereu e langa tine, aievea, pretutindeni
Sa o iei cu tine, sa o porti in suflet si gand
Mereu spunand, speranta e implinire, de vise ganduri ce te apasa
E bucurie daca o ai, esti omul implinit de tot de ce-i bun
Cand tu nu stii de rau sau bine, atunci ea vine
Speranta de vrei sa o ai
Ea e cu tine."
Am avut prilejul sa o cunosc telefonic pe Dumitra Vechiu din Focşani, cea care a avut rabdarea si curajul sa isi aduca aminte de momenele tragice prin care a trecut in lupta sa cu cancerul la san. Are 42 de ani ai in urma cu trei ani a fost diagnosticata cu cancer mamar. Tot ea este si autoarea versurilor "traite" de la inceputul articolului.
"Totul a inceput in ianuarie 2004 cand mi-am palpat sanii pur si simplu, si cu stupoare am constat o schimbare in structura sanului stang. Era vorba de un nodul mic, inofensiv aparent, nu ma durea, doar atunci cand ridicam o gretuate", asa incepe povestea Dumitrei.
"Mi se transmiteau mici intepaturi. Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula cu mine, dar m-am gandit ca daca ignor senzatia imi trece. Am incercat singura sa ma ingrijesc. Mi-am pus comprese cu apa rece, ma masam, exact ceea ce nu trebuia facut de fapt. In timp, din zi in zi, intepaturile erau din ce in ce mai profunde."
"Din pacate pentru ca nu stiam nimic despre oncologie, despre cancer, am incercat sa ignor. Am trecut 5 luni de la primele semne, in care am evitat sa stiu ce se intampla cu corpul meu. Am decis sa ma programez la un medic ginecolog pentru ca indoiala si nici intepaturile nu imi dadeau pace."
"Am mers la un ginecolog in Focsani, care din prima clipa mi-a spus despre ce este vorba si mi-a sugerat sa merg de urgenta la Institutul Oncologic din Bucuresti. Expresia de pe fata lui nu arata tocmai a buna. L-am intrebat de ce tocmai in Bucuresti si nu aici in Focsani? Atunci mi-a explicat ca pentru siguranta mea este bine sa merg sa ma vada un medic oncolog specialist. M-a sfatuit sa nu mai trag de timp. Eram bulversata, pur si simplu nu intelegeam ce se intampla cu mine."
"M-am hotarat si am plecat la Bucuresti, dar nu direct la Institut. Aflasem intre timp de fundatia Renasterea. Ma gandeam in sinea mea ca mai bine sa merg intai aici si dupa la Institut, poate nu e ceva grav. Nu stiam insa ca medicii de la institut consultau si acolo. Ulterior am aflat asta."
"Am facut o mamografie, dupa care am mers cu filmul la medicul care era de serviciu, care ulterior a devenit chirurgul meu. M-a consultat dupa care mi-a spus sa vin neaparat la Institutul Fundeni. L-am intrebat daca este ceva grav, cu toate ca expresia care o avea pe fata spunea totul."
"Mi-a raspuns sincer. Mi-a spus ca ma asteapta a doua zi la Institut la etajul 5. M-am conformat. Parca venisem de pe alta planeta, eram complet aeriana, nu mai avusesem niciodata contact cu spitalul de aceea mi se parea totul straniu. A doua dimineata la ora 7 eram deja in fata cabinetului. Aveam emotii. Doctorul mi-a zis ca sa confirmam diagnosticul si sa eliminam toate dubiile, ca ar fi bine sa fac o punctie. Am intrat in cabinet si eram curioasa de ceea ce mi se intampla. Am intrebat daca doare ce urmeaza sa imi faca pentru ca nu stiam ce inseamna punctie. Mi s-a spus ca nu, ca urmeaza sa foloseasca un ac foarte subtire."
"Am suportat usor intepatura, in schimb cand am iesit din cabinet, mi s-au inmuiat picioarele. Nu mai simteam bratul stang, partea unde aveam nodulul. Nu mai puteam sa articulez niciun sunet. Mi se parea ca respir si ca vorbesc prin locul minuscul pe unde intrase acul. Eram foarte speriata pentru faptul ca imi era foarte rau. Am reusit sa imi revin abia dupa o jumatate de ora."
"Din acel moment am simtit ca viata mea s-a schimbat. Oricat m-as fi straduit sa gandesc ca va fi bine, ceva imi spunea ca numai sunt eu. Am primit rezultatul in aceeasi zi si am aflat ca tumoarea pe care o aveam era maligna."
"Eram total cuprinsa se teama, dar nu aveam nicio scapare asa ca a trebuit sa lupt cu toata fiinta mea. Cu acel intrus, pentru ca eu asa am numit tumoarea. Asa am considerat-o pana la extirpare. La aflarea rezultatului medicul mi-a spus ca nu ma poate opera si m-a trimis la chimiotearapeut. A fost ingrozitor. Imi este greu sa exprim in cuvinte starea pe care am avut-o atunci. Am fost prevenita ca imi va cadea parul insa nu mi-am imaginat insa cat de grele sunt celelate efecte. Daca cu caderea parului m-am impacat, cu greata continua, starile de tremur alternate cu febra, durerile de cap, a fost groaznic. Acum as vrea sa cred ca a fost un vis urat care nu imi apartine."
"Ajunsesem la 46 de kilograme din 52. Parca faceam parte dintr-un film SF. Spun asta pentru ca asta gandeam, din exterior iti este greu sa intelegi. Daca nu as fi trait acesta experienta pe viu nu as fi inteles ce inseamna sa fii diagnosticata cu cancer."
"Dupa 4 luni de chimioterapie, nu se intamplase nimic, boala avansa in loc sa dea inapoi. Ganglionul ajunsese la 5,5 cm. Mi s-a recomandat sa fac in continuare 25 de sedinte de radioterapie ca sa se poate interveni chirurgical. Am stat internata in spital, in jur de o luna si jumatate. Timpul a trecut cu repeziciune … abia acum imi dau seama ca este vorba despre mine."
Pentru ca stiu ca in astfel de situatii numai familia iti este aproape, am intrebat- o pe Dumitra cine i-a fost alaturi in toata aceasta perioada. Imi povesteste despre sot, zambind. Imi spune ca in momentele acelea era mai speriat decat ea. Nu uita sa ii mentioneze de la medicul ginecolog, medicul chirurg, mediul terapeut, chimioterapeut, radioterapeut la psiholog.
"M-au ajutat foarte mult intalnirile cu psihologul. Mi-a dat curaj, putere sa merg mai departe, m-a invatat sa gandesc ca totul este trecator, dar numai sa am o gandire pozitiva despre mine. In ceea ce ma priveste pe mine chiar a functionat. Boala poate fi invinsa cu ajutorul mintii. Acest indemn l-am primit de la medicul psiholog. La cateva sedinte m-a intrebat daca finalul ar fi cel nedorit, daca nu as avea nicio scapare? La care eu i-am raspuns: eu cred ca ceea ce te ajuta sa traiesti este gandul ca ai putea sa mori."
"Din iunie 2004 pana 24 ianuarie 2005 am trecut prin chimioterapie si radioterapie. Pe 24 ianuarie 2005, m-am internat pentru operatie iar in urmatoarea zi m-a si operat. Totul a trecut foarte repede, nici nu mi-am dat seama ca trebuie sa merg la operatie, ca m-am operat deja. Dupa anestezie primul lucru pe care l-am intrebat a fost daca operatia a fost o reusita. Medicul mi-a spus ca da, dar din nefericire a fost nevoit sa imi extirpe sanul cu tumoarea, pentru siguranta mea. Am zis ca nu conteaza, nu vreau decat sa ma fac bine."
O ascultam si imi dadeam seama ca vorbesc cu una dintre cele mai curajoase femei de pe fata pamantului. Cate dintre femei ar supora gandul ca i-ar putea fi extirpat un san? Multe il vad ca pe un handicap. Pentru Dumitra in momentul acela acest lucru conta cel mai putin. "Mi-am dat seama ca nu frica invinge boala, ci curajul si dorinta de a trai. Dupa operatie am mai facut alte sedinte de chimioterapie deoarece din zece ganglioni care mi-au fost scosi de sub axila, dupa examinare mi-au fost gasiti alti 4. Au mai urma ale 4 sedinte de chimioterapie".
In 2006, pe 8 august chiar de ziua ei, Dumitra a mai trecut printr-o operatie. Stie ca a fost una preventiva si mai stie ca acum este bine. Dupa operatie a urmat o perioada grea pentru Dumitra. A fost obligata sa se pensioneze pe caz de boala. Imi povesteste ca de multe ori a trait sentimental ca a fost data la o parte. Oamenii se purtau altfel fata de ea. Imi povesteste cum mama nepotilor de care acum are grjia, a desenat-o impreuna cu sora ei, fara un san. S-a oprit din povestit pentru ca inevitabil lacrimile si-au facut loc. Incerc sa o incurajez, desi simt ca vorbele mele nu prea isi au rostul.
Ce a facut-o sa mearga mai departe a fost fiul ei, Adrian. Si pentru ca nu era de ajuns mai are grija si de doi nepoti pe care mama lor i-a parasit. Are grija in acelasi timp si de parinti care sunt in varsta si bolnavi. "Un an si jumatate am stat in concediu medical. Nu suportam ideea sa stau acasa. Am gasit un anunt in care se cautau Reprezentanti pentru produse Avon. Fiind Reprezentant pot sa particip si sa ajut la strangerea de fonduri pentru campania Avon impotriva cancerului la san, "1 din 8 femei". Tot profitul strans din vanzarea "produselor roz" este donat integral si exclusiv pentru lupta impotriva cancerului la san din Romania. De fapt, anul acesta am reprezentat campania la evenimentele organizate in Romania, Cehia si SUA pentru a reaminti in permanenta ca, dincolo de cifre si statistici, vorbim despre oameni, destine.”
"Am avut ocazia sa merg la New York in cadrul unui training despre cum pot ajuta si alte femei sa invete din experienta mea. Aici am participat alaturi de 4000 de persoane la un mars de doua zile impotriva cancerului la san. Am avut ocazia sa intalnesc femei din mai mult de 50 de tari. Toate eram supravietuitoare, toate invinsesem cancerul la san. Cred ca este foarte important sa participam de cate ori avem ocazia mai ales la evenimentele organizate in Romania in sprijinul acestei campanii, fiindca numai prin prezenta si solidaritate noastra, alaturi de alte mii de de femei, putem spune societatii civile si autoritatilor ca nu pot ignora aceasta problema care afecteaza femeile de pretutindeni."
Nu are niciun interes in a-si face publica suferinta. Vrea doar sa traga un semnal de alarma asupra incidentei pe care o are acesta teribila boala. "Este foarte greu sa iti faci publica suferinta. Eu am sa o fac pentru toate femeile. Ar fi nedrept. Asta pentru ca as fi vrut sa am mult mai multa grija de mine si sa pun santatea mea inaintea grijilor de zi cu zi. Sa fii mers la medic, daca nu din prima zi, din prima saptamana."
"Vreau ca povestea mea sa fie un semnal de alarma pentru toate femeile. Traind pe viu acesta experienta neplacuta am invatat mult mai bine ce insemana realitatea. Am aflat ca daca este diagnosticat la timp, cancerul la san poate fi tratat, iar sansele de supravietuire sunt maxime. Eu nu stiam aceste lucuri, pentru ca daca le stiam probabil ca as fi mers mai devreme la medic."
"Le recomand tuturor femeilor sa merga periodic la control. Nu trebuie sa le fie frica. Numai asa pot afla cu siguranta ca esti bine. Mi-as fi dorit ca in momentul in care am descoperit acel nodul inofensiv sa fii stiut ce am de facut. Eu nu am avut ocazia sa invat raul din experienta altei femei."
"Tot ce trebuie sa faci este sa ai incredere in tine. Trebuie sa incerci sa lasi la o parte tot ceea ce te framanta, sa nu lasi grijile si problemele sa te domine. Eu am reusit sa depasasesc de cele mai multe ori aceste momente, retragandu-ma in lumea mea. Spun asta pentru ca am o lume numai a mea, lumea poeziei, unde m-am retras de fiecare data cand am simtit greu."
Spera doar ca de fiecare daca cand merge la control sa auda un singur lucru: Ca este bine, de fiecare data. Vrea ca din experienta ei sa invete si alte cateva mii de femei care sa constientizeze ca lupta impotriva cancerului la san poate avea si un final nefericit. Una din 8 femei risca sa fie diagnosticata cu cancer. In Romania, mai mult de 6500 de femei afla in fiecare an ca sunt bolnave de cancer la san. Insa, descoperit la timp, cancerul la san poate fi tratat. Asa s-a incheiat discutia mea cu o supravietuitoare, careia i-am promis in gand ca am sa merg si eu la medic.
"Nu stiu ce simti privind pe cerul in suferinta
De ai putinta, o vorba buna de ii spui
E alinare
Inlaturi umbra de care e cuprins
Ii dai sperante sa nu fie invins".
Articol realizat de Mihaela Udrea pe site-ul www.eva.ro
"Am cunoscut speranta si cred in ea,
Mereu e langa tine, aievea, pretutindeni
Sa o iei cu tine, sa o porti in suflet si gand
Mereu spunand, speranta e implinire, de vise ganduri ce te apasa
E bucurie daca o ai, esti omul implinit de tot de ce-i bun
Cand tu nu stii de rau sau bine, atunci ea vine
Speranta de vrei sa o ai
Ea e cu tine."
Am avut prilejul sa o cunosc telefonic pe Dumitra Vechiu din Focşani, cea care a avut rabdarea si curajul sa isi aduca aminte de momenele tragice prin care a trecut in lupta sa cu cancerul la san. Are 42 de ani ai in urma cu trei ani a fost diagnosticata cu cancer mamar. Tot ea este si autoarea versurilor "traite" de la inceputul articolului.
"Totul a inceput in ianuarie 2004 cand mi-am palpat sanii pur si simplu, si cu stupoare am constat o schimbare in structura sanului stang. Era vorba de un nodul mic, inofensiv aparent, nu ma durea, doar atunci cand ridicam o gretuate", asa incepe povestea Dumitrei.
"Mi se transmiteau mici intepaturi. Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula cu mine, dar m-am gandit ca daca ignor senzatia imi trece. Am incercat singura sa ma ingrijesc. Mi-am pus comprese cu apa rece, ma masam, exact ceea ce nu trebuia facut de fapt. In timp, din zi in zi, intepaturile erau din ce in ce mai profunde."
"Din pacate pentru ca nu stiam nimic despre oncologie, despre cancer, am incercat sa ignor. Am trecut 5 luni de la primele semne, in care am evitat sa stiu ce se intampla cu corpul meu. Am decis sa ma programez la un medic ginecolog pentru ca indoiala si nici intepaturile nu imi dadeau pace."
"Am mers la un ginecolog in Focsani, care din prima clipa mi-a spus despre ce este vorba si mi-a sugerat sa merg de urgenta la Institutul Oncologic din Bucuresti. Expresia de pe fata lui nu arata tocmai a buna. L-am intrebat de ce tocmai in Bucuresti si nu aici in Focsani? Atunci mi-a explicat ca pentru siguranta mea este bine sa merg sa ma vada un medic oncolog specialist. M-a sfatuit sa nu mai trag de timp. Eram bulversata, pur si simplu nu intelegeam ce se intampla cu mine."
"M-am hotarat si am plecat la Bucuresti, dar nu direct la Institut. Aflasem intre timp de fundatia Renasterea. Ma gandeam in sinea mea ca mai bine sa merg intai aici si dupa la Institut, poate nu e ceva grav. Nu stiam insa ca medicii de la institut consultau si acolo. Ulterior am aflat asta."
"Am facut o mamografie, dupa care am mers cu filmul la medicul care era de serviciu, care ulterior a devenit chirurgul meu. M-a consultat dupa care mi-a spus sa vin neaparat la Institutul Fundeni. L-am intrebat daca este ceva grav, cu toate ca expresia care o avea pe fata spunea totul."
"Mi-a raspuns sincer. Mi-a spus ca ma asteapta a doua zi la Institut la etajul 5. M-am conformat. Parca venisem de pe alta planeta, eram complet aeriana, nu mai avusesem niciodata contact cu spitalul de aceea mi se parea totul straniu. A doua dimineata la ora 7 eram deja in fata cabinetului. Aveam emotii. Doctorul mi-a zis ca sa confirmam diagnosticul si sa eliminam toate dubiile, ca ar fi bine sa fac o punctie. Am intrat in cabinet si eram curioasa de ceea ce mi se intampla. Am intrebat daca doare ce urmeaza sa imi faca pentru ca nu stiam ce inseamna punctie. Mi s-a spus ca nu, ca urmeaza sa foloseasca un ac foarte subtire."
"Am suportat usor intepatura, in schimb cand am iesit din cabinet, mi s-au inmuiat picioarele. Nu mai simteam bratul stang, partea unde aveam nodulul. Nu mai puteam sa articulez niciun sunet. Mi se parea ca respir si ca vorbesc prin locul minuscul pe unde intrase acul. Eram foarte speriata pentru faptul ca imi era foarte rau. Am reusit sa imi revin abia dupa o jumatate de ora."
"Din acel moment am simtit ca viata mea s-a schimbat. Oricat m-as fi straduit sa gandesc ca va fi bine, ceva imi spunea ca numai sunt eu. Am primit rezultatul in aceeasi zi si am aflat ca tumoarea pe care o aveam era maligna."
"Eram total cuprinsa se teama, dar nu aveam nicio scapare asa ca a trebuit sa lupt cu toata fiinta mea. Cu acel intrus, pentru ca eu asa am numit tumoarea. Asa am considerat-o pana la extirpare. La aflarea rezultatului medicul mi-a spus ca nu ma poate opera si m-a trimis la chimiotearapeut. A fost ingrozitor. Imi este greu sa exprim in cuvinte starea pe care am avut-o atunci. Am fost prevenita ca imi va cadea parul insa nu mi-am imaginat insa cat de grele sunt celelate efecte. Daca cu caderea parului m-am impacat, cu greata continua, starile de tremur alternate cu febra, durerile de cap, a fost groaznic. Acum as vrea sa cred ca a fost un vis urat care nu imi apartine."
"Ajunsesem la 46 de kilograme din 52. Parca faceam parte dintr-un film SF. Spun asta pentru ca asta gandeam, din exterior iti este greu sa intelegi. Daca nu as fi trait acesta experienta pe viu nu as fi inteles ce inseamna sa fii diagnosticata cu cancer."
"Dupa 4 luni de chimioterapie, nu se intamplase nimic, boala avansa in loc sa dea inapoi. Ganglionul ajunsese la 5,5 cm. Mi s-a recomandat sa fac in continuare 25 de sedinte de radioterapie ca sa se poate interveni chirurgical. Am stat internata in spital, in jur de o luna si jumatate. Timpul a trecut cu repeziciune … abia acum imi dau seama ca este vorba despre mine."
Pentru ca stiu ca in astfel de situatii numai familia iti este aproape, am intrebat- o pe Dumitra cine i-a fost alaturi in toata aceasta perioada. Imi povesteste despre sot, zambind. Imi spune ca in momentele acelea era mai speriat decat ea. Nu uita sa ii mentioneze de la medicul ginecolog, medicul chirurg, mediul terapeut, chimioterapeut, radioterapeut la psiholog.
"M-au ajutat foarte mult intalnirile cu psihologul. Mi-a dat curaj, putere sa merg mai departe, m-a invatat sa gandesc ca totul este trecator, dar numai sa am o gandire pozitiva despre mine. In ceea ce ma priveste pe mine chiar a functionat. Boala poate fi invinsa cu ajutorul mintii. Acest indemn l-am primit de la medicul psiholog. La cateva sedinte m-a intrebat daca finalul ar fi cel nedorit, daca nu as avea nicio scapare? La care eu i-am raspuns: eu cred ca ceea ce te ajuta sa traiesti este gandul ca ai putea sa mori."
"Din iunie 2004 pana 24 ianuarie 2005 am trecut prin chimioterapie si radioterapie. Pe 24 ianuarie 2005, m-am internat pentru operatie iar in urmatoarea zi m-a si operat. Totul a trecut foarte repede, nici nu mi-am dat seama ca trebuie sa merg la operatie, ca m-am operat deja. Dupa anestezie primul lucru pe care l-am intrebat a fost daca operatia a fost o reusita. Medicul mi-a spus ca da, dar din nefericire a fost nevoit sa imi extirpe sanul cu tumoarea, pentru siguranta mea. Am zis ca nu conteaza, nu vreau decat sa ma fac bine."
O ascultam si imi dadeam seama ca vorbesc cu una dintre cele mai curajoase femei de pe fata pamantului. Cate dintre femei ar supora gandul ca i-ar putea fi extirpat un san? Multe il vad ca pe un handicap. Pentru Dumitra in momentul acela acest lucru conta cel mai putin. "Mi-am dat seama ca nu frica invinge boala, ci curajul si dorinta de a trai. Dupa operatie am mai facut alte sedinte de chimioterapie deoarece din zece ganglioni care mi-au fost scosi de sub axila, dupa examinare mi-au fost gasiti alti 4. Au mai urma ale 4 sedinte de chimioterapie".
In 2006, pe 8 august chiar de ziua ei, Dumitra a mai trecut printr-o operatie. Stie ca a fost una preventiva si mai stie ca acum este bine. Dupa operatie a urmat o perioada grea pentru Dumitra. A fost obligata sa se pensioneze pe caz de boala. Imi povesteste ca de multe ori a trait sentimental ca a fost data la o parte. Oamenii se purtau altfel fata de ea. Imi povesteste cum mama nepotilor de care acum are grjia, a desenat-o impreuna cu sora ei, fara un san. S-a oprit din povestit pentru ca inevitabil lacrimile si-au facut loc. Incerc sa o incurajez, desi simt ca vorbele mele nu prea isi au rostul.
Ce a facut-o sa mearga mai departe a fost fiul ei, Adrian. Si pentru ca nu era de ajuns mai are grija si de doi nepoti pe care mama lor i-a parasit. Are grija in acelasi timp si de parinti care sunt in varsta si bolnavi. "Un an si jumatate am stat in concediu medical. Nu suportam ideea sa stau acasa. Am gasit un anunt in care se cautau Reprezentanti pentru produse Avon. Fiind Reprezentant pot sa particip si sa ajut la strangerea de fonduri pentru campania Avon impotriva cancerului la san, "1 din 8 femei". Tot profitul strans din vanzarea "produselor roz" este donat integral si exclusiv pentru lupta impotriva cancerului la san din Romania. De fapt, anul acesta am reprezentat campania la evenimentele organizate in Romania, Cehia si SUA pentru a reaminti in permanenta ca, dincolo de cifre si statistici, vorbim despre oameni, destine.”
"Am avut ocazia sa merg la New York in cadrul unui training despre cum pot ajuta si alte femei sa invete din experienta mea. Aici am participat alaturi de 4000 de persoane la un mars de doua zile impotriva cancerului la san. Am avut ocazia sa intalnesc femei din mai mult de 50 de tari. Toate eram supravietuitoare, toate invinsesem cancerul la san. Cred ca este foarte important sa participam de cate ori avem ocazia mai ales la evenimentele organizate in Romania in sprijinul acestei campanii, fiindca numai prin prezenta si solidaritate noastra, alaturi de alte mii de de femei, putem spune societatii civile si autoritatilor ca nu pot ignora aceasta problema care afecteaza femeile de pretutindeni."
Nu are niciun interes in a-si face publica suferinta. Vrea doar sa traga un semnal de alarma asupra incidentei pe care o are acesta teribila boala. "Este foarte greu sa iti faci publica suferinta. Eu am sa o fac pentru toate femeile. Ar fi nedrept. Asta pentru ca as fi vrut sa am mult mai multa grija de mine si sa pun santatea mea inaintea grijilor de zi cu zi. Sa fii mers la medic, daca nu din prima zi, din prima saptamana."
"Vreau ca povestea mea sa fie un semnal de alarma pentru toate femeile. Traind pe viu acesta experienta neplacuta am invatat mult mai bine ce insemana realitatea. Am aflat ca daca este diagnosticat la timp, cancerul la san poate fi tratat, iar sansele de supravietuire sunt maxime. Eu nu stiam aceste lucuri, pentru ca daca le stiam probabil ca as fi mers mai devreme la medic."
"Le recomand tuturor femeilor sa merga periodic la control. Nu trebuie sa le fie frica. Numai asa pot afla cu siguranta ca esti bine. Mi-as fi dorit ca in momentul in care am descoperit acel nodul inofensiv sa fii stiut ce am de facut. Eu nu am avut ocazia sa invat raul din experienta altei femei."
"Tot ce trebuie sa faci este sa ai incredere in tine. Trebuie sa incerci sa lasi la o parte tot ceea ce te framanta, sa nu lasi grijile si problemele sa te domine. Eu am reusit sa depasasesc de cele mai multe ori aceste momente, retragandu-ma in lumea mea. Spun asta pentru ca am o lume numai a mea, lumea poeziei, unde m-am retras de fiecare data cand am simtit greu."
Spera doar ca de fiecare daca cand merge la control sa auda un singur lucru: Ca este bine, de fiecare data. Vrea ca din experienta ei sa invete si alte cateva mii de femei care sa constientizeze ca lupta impotriva cancerului la san poate avea si un final nefericit. Una din 8 femei risca sa fie diagnosticata cu cancer. In Romania, mai mult de 6500 de femei afla in fiecare an ca sunt bolnave de cancer la san. Insa, descoperit la timp, cancerul la san poate fi tratat. Asa s-a incheiat discutia mea cu o supravietuitoare, careia i-am promis in gand ca am sa merg si eu la medic.
"Nu stiu ce simti privind pe cerul in suferinta
De ai putinta, o vorba buna de ii spui
E alinare
Inlaturi umbra de care e cuprins
Ii dai sperante sa nu fie invins".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
