MAGIC POEM

PLUGUŞORUL

Aho, aho!
Bună seara, buni gospodari,
Seara lui Sfântu' Vasile
Să vă fie la toţi de bine.
Şi nouă de folos
C-am ajuns sănătoşi!
Staţi băieţi şi nu uraţi
Sama bine să luaţi!
Şi de acu', flăcăi, uraţi,
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte,
Pluguşorul făr' de boi,
Pluguşorul tras de noi.
înc-o roată, măi flăcăi!
Hăi, hăi!
S-a sculat mai an
Bădica Traian
Ş-a-ncălecat
Pe-un cal învăţat
Cu nume de Graur,
Cu şaua de aur,
Cu frâu de mătase
Cât viţa de groasă.
El în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă un loc curat
De arat, de semănat.
S-a apucat într-o joi
Cu plug cu doisprezece boi.
Boi boureni
În frunte ţintăţei,
Mânaţi flăcăi!
Hăi, hăi!
Şi ara joi văile,
Vineri coastele,
Sâmbătă apele.
Şi s-o oprit plugul
Într-un os de râmă
S-a făcut fărâmă.
Şi nu s-a găsit nimeni
Să-l dreagă
Decât feciorul Căldărarului
Din fundul iadului.
Bune pluguri mai făcea!
Zurgălăi şi clopoţei,
Strigaţi ceala măi flăcăi!
Până la săptămâna
Şi-a umplut cu aur mâna
Şi se duse ca să vadă
De i-a dat pământul roadă
Şi de-i grâul răsărit.
Jupânul gazdă s-a-plecat,
Două spice a apucat,
În năframă le-a legat,
La jupâneasa gazdă le-a aruncat.
Casa de s-a luminat
Şi gloata s-a bucurat.
Dar jupânul gazdă tare s-a întristat.
- Măi femeie, măi femeie,
Grâul nostru o să pieie!
- Taci, bărbate, blestemate,
Sui pe vatră şi-ţi dau lapte,
Şi-o vărguţă
Ca să te aperi de mâţă!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roata, măi flăcăi!
Şi ne-om duce la târg
La Bârlădel.
Şi-om lua nouă oca de fier
Şi vom face seceri mari
Pentru secerători tari.
Şi seceri mititele pentru fete tinerele,
Să-ţi fie drag de ele.
Iar una cârnă, bocârnă
Ca o babă bătrână
Tare cu dreapta trăgea
Cu stânga polog făcea
Din polog snop,
Din snop claie,
Până la cea faţă de arie.
Douăsprezece iepe sirepe,
Care cu picioarele treiera,
Cu nările vântura,
Cu urechea în sac turna
Şi la flăcăi căuş nu le mai trebuia.
Staţi băieţi şi nu uraţi,
Sama bine să luaţi,
Şi de-acu, flăcăi, uraţi!
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi.
Şi-a încărcat douăsprezece cară mocăneşti
Şi s-a dus la moară la Ibăneşti.
Ş-am zis: Măi frate,
Nu te duce la moară la Ibăneşti,
Du-te la moară la Hârlău,
Unde am măcinat şi eu.
Şi mai bine şi mai rău.
Zurgălăi şi clopoţei,
Ceala roată, măi flăcăi!
Da' şi hoaţa cea de moară
Când văzu atâtea cară
Încărcate cu povară,
Puse coada pe spinare
Şi plecă la lunca mare.
Lunca mare frunză n-are,
Lunca mică frunza-i pică,
Săi voinice şi-o ridică!
Dar morarul - meşter bun -
Luă un ciocan,
Dădu deodată cioc,
Dădu o dată boc
Şi-i mai trage una-n şale
Şi-o aşează pe măsele;
Ş-i mai trage una-n splină
Şi-o aşează pe faină!
Clopoţei şi zurgălăi
Strigaţi ceala, măi flăcăi!
Şi-a trimis o găină
Să vadă, curge făină?
Şi-a trimis şi un cucoş
Să vadă mai este în coş?
Nu curgea făină,
Curgea aur şi mărgăritar
În curţile dumneavoastră, boieri mari.
Zurgălăi şi clopoţei
Ceala roată, măi flăcăi!
Un colac mare rotat
Pe roate mari măsurat
De şapte merte şi-un mertic.
Şi dacă l-a scos în tindă,
L-a scos cu tot cu grindă,
Îl întorceau doisprezece cu parii.
Când om mai veni la anul
Să vă găsim îmbobociţi
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii,
Ca toamna cea bogată,
De toate îmbelşugată!
Busuioc verde pe masă
Rămâi, gazdă, sănătoasă!
La anul şi la mulţi ani!