MAGIC POEM

Un cuvânt
de Florian Pittiş

Un cuvânt al tău îmi e de-ajuns,
Să m-opresc din drum, râzând, în loc de răspuns.
Şi lumea întreaga ar fi a mea,
Şi greierii toţi m-ar asculta,
Şi ceaţa cea grea s-ar risipi,
Senin curcubeu ar răsări,
Dar nu-l aud, nu-l aud...

Şi iar, tăcut, pornesc la drum,
În drumul meu mai nu-ştiu-cum,
Şi nu-l aud, nu-l aud,
Şi doar tăcerea e a mea,
Mă voi stinge ca o stea
În noaptea cea grea.

Un cuvânt al tău ar fi un balsam
Pentru rana sângerândă, ce-n suflet o am.
Frumosul vis n-ar mai fi vis,
Ţi-aş da să citeşti tot ce ţi-am scris.
Promit de fumat c-am să mă las
Şi clipa de-acum ar ţine-un ceas.
Dar nu-l aud, nu-l aud...

Cântecul ce-l cânt e numai un dar,
Pentru tine l-am compus, deşi în zadar.
Căci tu nu vrei să simţi ce simţi,
Să fim, ca atunci, doi fericiţi.
Urechi de-ai avea, l-ai auzi
Şi ochi de-ai avea, te-ai îmblânzi,
Dar nu-l auzi, nu-l auzi....