MAGIC POEM

Scrisoare de bun rămas
de George Ţărnea

Iubito, câtă lume între noi,
Numărători de ploi din doi în doi,
Şi dintr-un ochi de dor necunoscut,
Câte zăpezi pe buze ne-au crescut...

Ascultă-mă şi lasă-mă să strig,
Mi-e frică de-ntâmplare şi mi-e frig
Şi nu mai vreau să ştiu pân-la sfârşit
Cine-a iubit frumos, cine-a greşit,
Cine-a făcut spre noapte primul pas,
Cine-a plecat din joc, cine-a rămas,
Cine şi-a smuls pereţii rând pe rând,
Cine s-a-ntors mereu cu ziua-n gând,
Cine-a pierdut şi cine-a câştigat,
De toate-nlănţuit sau dezlegat,
Cine-a crezut mai mult în celălalt,
Sub cerul prea străin şi prea înalt.

Când am să uit cum sună glasul tău,
Decât tăcerea, ce-mi va fi mai rău ?
Şi cum să pot sub stele înopta,
Când nu mai ştiu ce-nseamnă umbra ta ?
Numărători de ploi din doi în doi,
Iubito, câtă lume între noi,
Aşa e soarta boului, viţel adult,
Să stea la poarta noului niţel mai mult.