Un barbat iese dintr-un bar pentru a pleca acasa.
E imbracat complet în negru.
Fiind beat, merge mai mult pe strada.
O masina neagra, fara faruri aprinse se apropie în viteza.
Totusi, înainte de a-l lovi, masina frineaza brusc si barbatul nu este accidentat.
Cum de l-a zarit soferul?
O singura mentiune...
Nu e nici un bec/felinar aprins pe strada!!
SOLUŢIA PROBLEMEI
Era ziua!
vineri, 18 ianuarie 2008
MAGIC POEM
Un cuvânt
de Florian Pittiş
Un cuvânt al tău îmi e de-ajuns,
Să m-opresc din drum, râzând, în loc de răspuns.
Şi lumea întreaga ar fi a mea,
Şi greierii toţi m-ar asculta,
Şi ceaţa cea grea s-ar risipi,
Senin curcubeu ar răsări,
Dar nu-l aud, nu-l aud...
Şi iar, tăcut, pornesc la drum,
În drumul meu mai nu-ştiu-cum,
Şi nu-l aud, nu-l aud,
Şi doar tăcerea e a mea,
Mă voi stinge ca o stea
În noaptea cea grea.
Un cuvânt al tău ar fi un balsam
Pentru rana sângerândă, ce-n suflet o am.
Frumosul vis n-ar mai fi vis,
Ţi-aş da să citeşti tot ce ţi-am scris.
Promit de fumat c-am să mă las
Şi clipa de-acum ar ţine-un ceas.
Dar nu-l aud, nu-l aud...
Cântecul ce-l cânt e numai un dar,
Pentru tine l-am compus, deşi în zadar.
Căci tu nu vrei să simţi ce simţi,
Să fim, ca atunci, doi fericiţi.
Urechi de-ai avea, l-ai auzi
Şi ochi de-ai avea, te-ai îmblânzi,
Dar nu-l auzi, nu-l auzi....
de Florian Pittiş
Un cuvânt al tău îmi e de-ajuns,
Să m-opresc din drum, râzând, în loc de răspuns.
Şi lumea întreaga ar fi a mea,
Şi greierii toţi m-ar asculta,
Şi ceaţa cea grea s-ar risipi,
Senin curcubeu ar răsări,
Dar nu-l aud, nu-l aud...
Şi iar, tăcut, pornesc la drum,
În drumul meu mai nu-ştiu-cum,
Şi nu-l aud, nu-l aud,
Şi doar tăcerea e a mea,
Mă voi stinge ca o stea
În noaptea cea grea.
Un cuvânt al tău ar fi un balsam
Pentru rana sângerândă, ce-n suflet o am.
Frumosul vis n-ar mai fi vis,
Ţi-aş da să citeşti tot ce ţi-am scris.
Promit de fumat c-am să mă las
Şi clipa de-acum ar ţine-un ceas.
Dar nu-l aud, nu-l aud...
Cântecul ce-l cânt e numai un dar,
Pentru tine l-am compus, deşi în zadar.
Căci tu nu vrei să simţi ce simţi,
Să fim, ca atunci, doi fericiţi.
Urechi de-ai avea, l-ai auzi
Şi ochi de-ai avea, te-ai îmblânzi,
Dar nu-l auzi, nu-l auzi....
SMILE WITH ME 36
Propuneri:
Directorul unei fabrici le propune muncitorilor sa lucreze in fiecare
zi mai mult cu 1 ora pentru a creste productivitatea. Apoi ii intreaba pe
angajati daca sunt de acord.
Ionescu : - Eu propun sa se lucreze cate 10 ore pe zi pentru a mari
profitul companiei.
Vasilescu: - Eu zic ca putem lucra chiar 12 ore pe zi, pentru ca trebuie
sa ajungem cat mai repede la nivelul concurentei.
Georgescu: - Am putea sa lucram 16 ore pe zi, suntem obligati sa ne
facem datoria.
Gheorghe : - Eu propun sa nu mai plecam acasa deloc. Pentru ca acasa ne intalnim cu nevestele si riscam sa se nasca tampiti ca Ionescu, Vasilescu, Georgescu....
Doi porci vorbeau intre ei:
- Mai Ghita , tu ce crezi ca exista dupa Craciun?
La o intrunire generala intr-un mic orasel din America de Sud, primarul s-a consultat cu cativa dintre administratori si a zis:
- Din cauza consumului excesiv de alcool am hotarat sa aruncam toata bautura in mare!
Un om din spate a sarit:
- Uhuuuu!
Primarul:
- Da' chiar asa de inversunat impotriva alcoolului sunteti?
Omul ii raspunde:
- Nu, domnule, sunt scafandru!
O tanara doamna opreste masina in fata semaforului, la rosu.
Se aprinde galben, doamna sta pe loc, verde, doamna iarasi sta.
Se aprinde rosu, din urma, fac semnal celelalte masini.
La un moment dat, de ea se apropie un politist care o intreaba:
- Doamna doreste alta culoare?
Un tip in stare de ebrietate isi duce prietenii de pahar in apartamentul
lui, sa-i culce...
Langa pat se afla un gong.
- Ce-i cu gongul ala?, intreaba prietenii, clatinandu-se.
- Nu-i gong, e un ceas vorbitor...
- Serioooos? Un ceas vorbitor?
- Ca sa va conving, priviti... spune tipul si apucand gongul trase o
lovitura puternica in el.
Curând, o voce de cealalta parte a peretelui, striga:
- E 3 dimineata idiotule...
Nevasta-mea ma saruta de fiecare data când vin acasa.
- Asta da afectiune!
- As...e investigatie!
La "Dansez pentru tine" o concurenta motiveaza pentru ce participa la concurs:
- Vreau sa castig bani pentru prietenul meu care este in Italia si necesita operatie pe creier.
- De unde stiti ca este bolnav la cap?
- Pentru ca nu a mai trimis bani!
Doi purici au castigat la LOTO 6 din 49.
- Tu ce ai de gand sa faci cu banii castigati? intreaba unul dintre ei.
- In primul rand, imi cumpar un caine numai al meu...
Un om vede un urs suit intr-un visin.
Il intreaba:
- Ce faci acolo?
- Mananc cireste.
- Pai cum sa mananci cirese, tu nu vezi ca stai intr-un visin?
- Mi-am adus de-acasa!
Î: De ce caraie cioara cand zboara?
R: Schimba viteza!...
Directorul unei fabrici le propune muncitorilor sa lucreze in fiecare
zi mai mult cu 1 ora pentru a creste productivitatea. Apoi ii intreaba pe
angajati daca sunt de acord.
Ionescu : - Eu propun sa se lucreze cate 10 ore pe zi pentru a mari
profitul companiei.
Vasilescu: - Eu zic ca putem lucra chiar 12 ore pe zi, pentru ca trebuie
sa ajungem cat mai repede la nivelul concurentei.
Georgescu: - Am putea sa lucram 16 ore pe zi, suntem obligati sa ne
facem datoria.
Gheorghe : - Eu propun sa nu mai plecam acasa deloc. Pentru ca acasa ne intalnim cu nevestele si riscam sa se nasca tampiti ca Ionescu, Vasilescu, Georgescu....
Doi porci vorbeau intre ei:
- Mai Ghita , tu ce crezi ca exista dupa Craciun?
La o intrunire generala intr-un mic orasel din America de Sud, primarul s-a consultat cu cativa dintre administratori si a zis:
- Din cauza consumului excesiv de alcool am hotarat sa aruncam toata bautura in mare!
Un om din spate a sarit:
- Uhuuuu!
Primarul:
- Da' chiar asa de inversunat impotriva alcoolului sunteti?
Omul ii raspunde:
- Nu, domnule, sunt scafandru!
O tanara doamna opreste masina in fata semaforului, la rosu.
Se aprinde galben, doamna sta pe loc, verde, doamna iarasi sta.
Se aprinde rosu, din urma, fac semnal celelalte masini.
La un moment dat, de ea se apropie un politist care o intreaba:
- Doamna doreste alta culoare?
Un tip in stare de ebrietate isi duce prietenii de pahar in apartamentul
lui, sa-i culce...
Langa pat se afla un gong.
- Ce-i cu gongul ala?, intreaba prietenii, clatinandu-se.
- Nu-i gong, e un ceas vorbitor...
- Serioooos? Un ceas vorbitor?
- Ca sa va conving, priviti... spune tipul si apucand gongul trase o
lovitura puternica in el.
Curând, o voce de cealalta parte a peretelui, striga:
- E 3 dimineata idiotule...
Nevasta-mea ma saruta de fiecare data când vin acasa.
- Asta da afectiune!
- As...e investigatie!
La "Dansez pentru tine" o concurenta motiveaza pentru ce participa la concurs:
- Vreau sa castig bani pentru prietenul meu care este in Italia si necesita operatie pe creier.
- De unde stiti ca este bolnav la cap?
- Pentru ca nu a mai trimis bani!
Doi purici au castigat la LOTO 6 din 49.
- Tu ce ai de gand sa faci cu banii castigati? intreaba unul dintre ei.
- In primul rand, imi cumpar un caine numai al meu...
Un om vede un urs suit intr-un visin.
Il intreaba:
- Ce faci acolo?
- Mananc cireste.
- Pai cum sa mananci cirese, tu nu vezi ca stai intr-un visin?
- Mi-am adus de-acasa!
Î: De ce caraie cioara cand zboara?
R: Schimba viteza!...
joi, 17 ianuarie 2008
Chiştoace
Daca din 3 chistoace faci o tigara,din 9 chistoace cate tigari faci?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Patru. Din 9 chistoace faci 3 tigari, le fumezi, din cele 3 chistoace rezultate mai faci una.
SOLUŢIA PROBLEMEI
Patru. Din 9 chistoace faci 3 tigari, le fumezi, din cele 3 chistoace rezultate mai faci una.
MAGIC POEM
Moartea căprioarei
de Nicolae Labiş
Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
A rămas cerul fierbinte şi gol.
Ciuturile scot din fântână nămol.
Peste păduri tot mai des focuri, focuri
Dansează sălbatice, satanice jocuri.
Mă iau după tata la deal printre târşuri,
Şi brazii mă zgârie, răi şi uscaţi.
Pornim amândoi vânătoarea de capre,
Vânătoarea foametei în munţii Carpaţi.
Setea mă năruie. Fierbe pe piatră
Firul de apă prelins din cişmea.
Tâmpla apasă pe umăr. Păşesc ca pe-o altă
Planetă, imensă, străină şi grea.
Aşteptăm într-un loc unde încă mai sună,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Când va scăpăta soarele, când va licări luna,
Aici vor veni în şirag să se-adape
Una câte una căprioarele.
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să tac.
Ameţitoare apă, ce limpede te clatini!
Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege şi de datini.
Cu foşnet veştejit răsuflă valea.
Ce-ngrozitoare înserare pluteşte-n univers!
Pe zare curge sânge şi pieptul mi-i roşu, de parcă
Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am şters.
Ca pe-un altar ard ferigi cu flăcări vineţii,
Şi stelele uimite clipiră printre ele.
Vai, cum aş vrea să nu mai vii, să nu mai vii,
Frumoasă jertfă a pădurii mele!
Ea s-arătă săltând şi se opri
Privind în jur c-un fel de teamă,
Şi nările-i subţiri înfiorară apa
Cu cercuri lunecoase de aramă.
Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit,
Ştiam că va muri şi c-o s-o doară.
Mi se părea că retrăiesc un mit
Cu fata prefăcută-n căprioară.
De sus, lumina palidă, lunară,
Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireş.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară
Bătaia puştii tatii să dea greş!
Dar văile vuiră. Căzută în genunchi,
Îşi ridicase capul, îl clătină spre stele,
Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă
Fugare roiuri negre de mărgele.
O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri,
Şi viaţa căprioarei spre zările târzii
Zburase lin, cu ţipăt, ca păsările toamna
Când lasă cuiburi sure şi pustii.
Împleticit m-am dus şi i-am închis
Ochii umbroşi, trist străjuiţi de coarne,
Şi-am tresărit tăcut şi alb când tata
Mi-a şuierat cu bucurie: - Avem carne!
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să beau.
Ameţitoare apă, ce-ntunecat te clatini!
Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege şi de datini...
Dar legea ni-i deşartă şi străină
Când viaţa-n noi cu greu se mai anină,
Iar datina şi mila sunt deşarte,
Când soru-mea-i flămândă, bolnavă şi pe moarte.
Pe-o nară puşca tatii scoate fum.
Vai fără vânt aleargă frunzarele duium!
Înalţă tata foc înfricoşat.
Vai, cât de mult pădurea s-a schimbat!
Din ierburi prind în mâini fără să ştiu
Un clopoţel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima căprioarei şi rărunchii.
Ce-i inimă? Mi-i foame! Vreau să trăiesc, şi-aş vrea...
Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeşte tata? Mănânc şi plâng. Mănânc!
de Nicolae Labiş
Seceta a ucis orice boare de vânt.
Soarele s-a topit şi a curs pe pământ.
A rămas cerul fierbinte şi gol.
Ciuturile scot din fântână nămol.
Peste păduri tot mai des focuri, focuri
Dansează sălbatice, satanice jocuri.
Mă iau după tata la deal printre târşuri,
Şi brazii mă zgârie, răi şi uscaţi.
Pornim amândoi vânătoarea de capre,
Vânătoarea foametei în munţii Carpaţi.
Setea mă năruie. Fierbe pe piatră
Firul de apă prelins din cişmea.
Tâmpla apasă pe umăr. Păşesc ca pe-o altă
Planetă, imensă, străină şi grea.
Aşteptăm într-un loc unde încă mai sună,
Din strunele undelor line, izvoarele.
Când va scăpăta soarele, când va licări luna,
Aici vor veni în şirag să se-adape
Una câte una căprioarele.
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să tac.
Ameţitoare apă, ce limpede te clatini!
Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri
La ceas oprit de lege şi de datini.
Cu foşnet veştejit răsuflă valea.
Ce-ngrozitoare înserare pluteşte-n univers!
Pe zare curge sânge şi pieptul mi-i roşu, de parcă
Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am şters.
Ca pe-un altar ard ferigi cu flăcări vineţii,
Şi stelele uimite clipiră printre ele.
Vai, cum aş vrea să nu mai vii, să nu mai vii,
Frumoasă jertfă a pădurii mele!
Ea s-arătă săltând şi se opri
Privind în jur c-un fel de teamă,
Şi nările-i subţiri înfiorară apa
Cu cercuri lunecoase de aramă.
Sticlea în ochii-i umezi ceva nelămurit,
Ştiam că va muri şi c-o s-o doară.
Mi se părea că retrăiesc un mit
Cu fata prefăcută-n căprioară.
De sus, lumina palidă, lunară,
Cernea pe blana-i caldă flori stinse de cireş.
Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară
Bătaia puştii tatii să dea greş!
Dar văile vuiră. Căzută în genunchi,
Îşi ridicase capul, îl clătină spre stele,
Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă
Fugare roiuri negre de mărgele.
O pasăre albastră zvâcnise dintre ramuri,
Şi viaţa căprioarei spre zările târzii
Zburase lin, cu ţipăt, ca păsările toamna
Când lasă cuiburi sure şi pustii.
Împleticit m-am dus şi i-am închis
Ochii umbroşi, trist străjuiţi de coarne,
Şi-am tresărit tăcut şi alb când tata
Mi-a şuierat cu bucurie: - Avem carne!
Spun tatii că mi-i sete şi-mi face semn să beau.
Ameţitoare apă, ce-ntunecat te clatini!
Mă simt legat prin sete de vietatea care a murit
La ceas oprit de lege şi de datini...
Dar legea ni-i deşartă şi străină
Când viaţa-n noi cu greu se mai anină,
Iar datina şi mila sunt deşarte,
Când soru-mea-i flămândă, bolnavă şi pe moarte.
Pe-o nară puşca tatii scoate fum.
Vai fără vânt aleargă frunzarele duium!
Înalţă tata foc înfricoşat.
Vai, cât de mult pădurea s-a schimbat!
Din ierburi prind în mâini fără să ştiu
Un clopoţel cu clinchet argintiu...
De pe frigare tata scoate-n unghii
Inima căprioarei şi rărunchii.
Ce-i inimă? Mi-i foame! Vreau să trăiesc, şi-aş vrea...
Tu, iartă-mă, fecioară - tu, căprioara mea!
Mi-i somn. Ce nalt îi focul! Şi codrul, ce adânc!
Plâng. Ce gândeşte tata? Mănânc şi plâng. Mănânc!
SMILE WITH ME 35
O tanara soferiţa isi cumpara un Porche ultimul tip, rosu, metalizat.
Pe drum i se strica masina si, ca orice sofer deschide capota.
Cu surpriza vede ca nu are motor ( acestea au motorul in spate).
Speriata, nu stie ce sa faca. Deodata acolo opreste alt Porsche rosu, alta soferiţa.
Nou venita intreaba:
-Ce-ai patit?
-Nu stiu, cred ca mi-am pierdut motorul pe drum..
-Nu-ti face griji, ca am eu unul de rezerva in portbagaj...
O masina se loveste brutal de o caruta.
In urma accidentului, calul si carutasul sunt raniti destul de grav.
Politistul vine la fata locului si, vazand calul chinuindu-se, intr-un acces de mila, il impusca. Apoi se indreapta catre carutas cu pistolul in mana si il intreaba:
-Si dumneavoastra sunteti ranit?
-Nu, nu ! Doamne fereste, asa de bine nu m-am mai simtit niciodata!...
Copiii stateau la rand pentru a servi pranzul in cantina unei scoli gimnaziale catolice.
Pe un colt al mesei era o gramada de mere.
Maicutele lipisera pe tava cu merele un bilet pe care scria:
"Ia doar unul, Dumnezeu te supravegheaza".
Putin mai in fata, la capatul celalalt al mesei, se afla o gramada mare de prajituri cu ciocolata.
Unul dintre copii a scris un bilet:"Ia cate vrei, Dumnezeu supravegheaza merele".
La piscina, supraveghetorul urla disperat la un baietel:
- Nu mai face pipi in piscina!
Baietelul, foarte mirat si rusinat, raspunde:
- Dar toata lumea face...
Supraveghetorul urla si mai tare:
-Da, dar nu de pe trambulina!
Gigel ii spune mamei:
- Mama, ieri, dupa ce ai plecat de-acasa, a venit o tanti blonda si frumoasa si s-a dus cu tata in camera si....
Mama il intrerupe:
-Stii ce, sa repeti asta cand vine taica-tu acasa!
Ajunge acasa tatal, mama ii face semn copilului, iar acesta reia:
-Si cum iti spuneam, mama, ieri cand tu nu n-ai fost acasa, a venit o tanti blonda si s-a dus cu tata in camera si...
-Si?Siii? intreaba mama nerabdatoare.
-Si tata a tavalit-o-n pat exact asa cum te tavaleste pe tine de obicei postasul!..
Ion sta intins sub un pom, priveste pasarile de deasupra capului sau si vaca care paste in apropierea sa.
- Nu-i bine oranduita lumea asta, gandeste el in sinea sa. Acestei mici pasari i s-a dat o libertate prea mare, pe cand vaca sta legata cu o sfoara.
La un moment dat, pasarea îi aruncă un găinaţ în capul lui Ion.
- Doamne, esti totusi intelept! gandeste el in continuare. Daca era vaca in copac ....
Rabinul din Haifa este un jucator de golf patimas.
Peste saptamana fiind innorat, rabinul nu poate juca golf.
Sambata dimineata se insenineaza, dar nici atunci nu poate juca golf, din cauza Sabatului.
Gândindu-se ca nu-l vede nimeni, rabinul se furiseaza totusi pe terenul de golf. Insa tatal sau il vede din Rai si i se adreseaza Domnului:
- Fiul meu incalca Sabatul.
- Asteapta, imediat il pedepsesc pentru asta. spune Domnul.
Rabinul ridica crosa si loveste mingea, care intra in gaura de la 250 m.
- Asta numesti pedeapsa? intreba batrânul evreu.
- Auzi măi! râde Dumnezeu. Ce lovitura! Si nu poate spune nimanui!
O tipa se plimba pe plaja când, deodata dadu peste lampa fermecata.
O ridică, o frecă si apăru Duhul.
Tipa încântata il intreba daca îi poate indeplini trei dorinte.
Duhul zise:
- Nu. Datorita inflatiei, datorita veniturilor reduse in tarile lumii a treia, datorita competitiei globale, nu-ti pot indeplini decat o singura dorinta. Deci, care ar fi aceea ?
Tipa, fara ezitare spuse:
- Vreau sa fie pace in Orientul Mijlociu! Vezi harta asta ? Vreau ca toate tarile astea sa inceteze sa se razboiasca! .
Duhul se uita la harta si exclama:
- Doamne Iisuse femeie ! Aceste tar sunt in razboi de mii de ani ! Sunt eu meserias, dar nu chiar atat de meserias! Nu cred ca asta se poate face, asa ca pune-ti alta dorinta !
Tipa se gandi un minut si spuse :
- Ei bine, niciodata n-am fost in stare sa gasesc barbatul potrivit. Stii tu, un barbat care sa fie atent si amuzant. Caruia sa-i placa sa gateasca, si sa ajute la curatenia casei, care sa fie bun la pat, caruia sa-i placa parintii mei, care nu se uita la emisiuni sportive si care sa fie credincios. Asta imi doresc... un partener de suflet !
Duhul privi lung, ofta adanc si spuse :
- Mai da-mi, dracului, sa vad inca o data harta aia !!!
Anunt la gradina zoologica:
"Va rugam nu speriati strutul... Podeaua este cimentata."
Doi ursi stau de vorba, inainte de hibernare si privesc cum frunzele cad
din copaci.
Unul dintre ei zice:
- Odata si odata, tot ma trezesc eu mai din timp sa vad cine lipeste frunzele la loc!
Intr-o zi iepurasul era pe marginea unei prapastii si urla cat putea: -
- Calule, calutule!
Trece ursul pe langa el si-i zice:
- Ba, iepure, taci ca ma doare capul!
- Calule, calutule!
- Ma, iepure taci, nu intelegi?!
- Calule, calutule!
- Iepure, taci ca te bat!
- Calule, calutule!
Nervos, ursul sare la iepure sa il loveasca.
Iepurele se fereste si ursul cade in prapastie.
- Ursule, ursutule!
Pe drum i se strica masina si, ca orice sofer deschide capota.
Cu surpriza vede ca nu are motor ( acestea au motorul in spate).
Speriata, nu stie ce sa faca. Deodata acolo opreste alt Porsche rosu, alta soferiţa.
Nou venita intreaba:
-Ce-ai patit?
-Nu stiu, cred ca mi-am pierdut motorul pe drum..
-Nu-ti face griji, ca am eu unul de rezerva in portbagaj...
O masina se loveste brutal de o caruta.
In urma accidentului, calul si carutasul sunt raniti destul de grav.
Politistul vine la fata locului si, vazand calul chinuindu-se, intr-un acces de mila, il impusca. Apoi se indreapta catre carutas cu pistolul in mana si il intreaba:
-Si dumneavoastra sunteti ranit?
-Nu, nu ! Doamne fereste, asa de bine nu m-am mai simtit niciodata!...
Copiii stateau la rand pentru a servi pranzul in cantina unei scoli gimnaziale catolice.
Pe un colt al mesei era o gramada de mere.
Maicutele lipisera pe tava cu merele un bilet pe care scria:
"Ia doar unul, Dumnezeu te supravegheaza".
Putin mai in fata, la capatul celalalt al mesei, se afla o gramada mare de prajituri cu ciocolata.
Unul dintre copii a scris un bilet:"Ia cate vrei, Dumnezeu supravegheaza merele".
La piscina, supraveghetorul urla disperat la un baietel:
- Nu mai face pipi in piscina!
Baietelul, foarte mirat si rusinat, raspunde:
- Dar toata lumea face...
Supraveghetorul urla si mai tare:
-Da, dar nu de pe trambulina!
Gigel ii spune mamei:
- Mama, ieri, dupa ce ai plecat de-acasa, a venit o tanti blonda si frumoasa si s-a dus cu tata in camera si....
Mama il intrerupe:
-Stii ce, sa repeti asta cand vine taica-tu acasa!
Ajunge acasa tatal, mama ii face semn copilului, iar acesta reia:
-Si cum iti spuneam, mama, ieri cand tu nu n-ai fost acasa, a venit o tanti blonda si s-a dus cu tata in camera si...
-Si?Siii? intreaba mama nerabdatoare.
-Si tata a tavalit-o-n pat exact asa cum te tavaleste pe tine de obicei postasul!..
Ion sta intins sub un pom, priveste pasarile de deasupra capului sau si vaca care paste in apropierea sa.
- Nu-i bine oranduita lumea asta, gandeste el in sinea sa. Acestei mici pasari i s-a dat o libertate prea mare, pe cand vaca sta legata cu o sfoara.
La un moment dat, pasarea îi aruncă un găinaţ în capul lui Ion.
- Doamne, esti totusi intelept! gandeste el in continuare. Daca era vaca in copac ....
Rabinul din Haifa este un jucator de golf patimas.
Peste saptamana fiind innorat, rabinul nu poate juca golf.
Sambata dimineata se insenineaza, dar nici atunci nu poate juca golf, din cauza Sabatului.
Gândindu-se ca nu-l vede nimeni, rabinul se furiseaza totusi pe terenul de golf. Insa tatal sau il vede din Rai si i se adreseaza Domnului:
- Fiul meu incalca Sabatul.
- Asteapta, imediat il pedepsesc pentru asta. spune Domnul.
Rabinul ridica crosa si loveste mingea, care intra in gaura de la 250 m.
- Asta numesti pedeapsa? intreba batrânul evreu.
- Auzi măi! râde Dumnezeu. Ce lovitura! Si nu poate spune nimanui!
O tipa se plimba pe plaja când, deodata dadu peste lampa fermecata.
O ridică, o frecă si apăru Duhul.
Tipa încântata il intreba daca îi poate indeplini trei dorinte.
Duhul zise:
- Nu. Datorita inflatiei, datorita veniturilor reduse in tarile lumii a treia, datorita competitiei globale, nu-ti pot indeplini decat o singura dorinta. Deci, care ar fi aceea ?
Tipa, fara ezitare spuse:
- Vreau sa fie pace in Orientul Mijlociu! Vezi harta asta ? Vreau ca toate tarile astea sa inceteze sa se razboiasca! .
Duhul se uita la harta si exclama:
- Doamne Iisuse femeie ! Aceste tar sunt in razboi de mii de ani ! Sunt eu meserias, dar nu chiar atat de meserias! Nu cred ca asta se poate face, asa ca pune-ti alta dorinta !
Tipa se gandi un minut si spuse :
- Ei bine, niciodata n-am fost in stare sa gasesc barbatul potrivit. Stii tu, un barbat care sa fie atent si amuzant. Caruia sa-i placa sa gateasca, si sa ajute la curatenia casei, care sa fie bun la pat, caruia sa-i placa parintii mei, care nu se uita la emisiuni sportive si care sa fie credincios. Asta imi doresc... un partener de suflet !
Duhul privi lung, ofta adanc si spuse :
- Mai da-mi, dracului, sa vad inca o data harta aia !!!
Anunt la gradina zoologica:
"Va rugam nu speriati strutul... Podeaua este cimentata."
Doi ursi stau de vorba, inainte de hibernare si privesc cum frunzele cad
din copaci.
Unul dintre ei zice:
- Odata si odata, tot ma trezesc eu mai din timp sa vad cine lipeste frunzele la loc!
Intr-o zi iepurasul era pe marginea unei prapastii si urla cat putea: -
- Calule, calutule!
Trece ursul pe langa el si-i zice:
- Ba, iepure, taci ca ma doare capul!
- Calule, calutule!
- Ma, iepure taci, nu intelegi?!
- Calule, calutule!
- Iepure, taci ca te bat!
- Calule, calutule!
Nervos, ursul sare la iepure sa il loveasca.
Iepurele se fereste si ursul cade in prapastie.
- Ursule, ursutule!
miercuri, 16 ianuarie 2008
SMILE WITH ME 34
Tu ce vrei?
Un tip intra intr-o circiuma cu ditamai struţul dupa el.
Chelnerita vine sa ia comanda.
Tipul zice: "Un hamburger,cartofi si o coca"
Apoi intreaba struţul: "Tu ce vrei?"
"La fel!" zice struţul.
In scurt timp chelnerita se-ntoarce cu mincarea si zice:
"Poftiti, face 28,45".
Omul baga mina in buzunar si scoate din prima, fara sa se uite, exact suma care-i trebuie, cu maruntis cu tot.
A doua zi, omul si strutzul revin la aceeasi circiuma.
Tipu zice: "Un hamburger,cartofi si o coca".
Struţul - "La fel!" .....
Chestia devine rutina pina cind intr-o seara, chelnerita intreaba:
"Ca-ntotdeauna?"
"Nu" zice tipul. E vineri seara, asa ca vreau o friptura, cartofi copţi, o salata si o sticla de vin."
"Acelasi lucru si pentru mine" adauga struţul'.
In scurt timp chelnerita se-ntoarce cu mincarea si zice:
"Poftiti, face 72,38".
Omul baga mina in buzunar si scoate din prima, fara sa se uite, exact suma care-i trebuie, cu maruntis cu tot, la fel ca-ntotdeauna.
Chelnerita nu-si mai poate stapini curiozitatea.
"Scuzati-ma domnule,cum reusiti sa aveti intotdeauna pregatita suma exacta, scotind-o din buzunar fara macar sa va uitati?
"Pai," zice tipul, "acu' citiva ani faceam curat in pod si am gasit o lampa veche. Cind am incercat sa o lustruiesc a iesit din ea un duh si s-a oferit sa-mi indeplineasca doua dorinte. Prima a fost cam asa: de cite ori va trebui sa platesc pentru ceva, sa bag mina in buzunar si sa gasesc acolo intotdeauna exact banii potriviti."
"Dar e fantastic!" zise chelnerita.
"Cei mai multi oameni si-ar fi dorit un milion de dolari sa u cine stie ce alte averi; insa dumneata vei fi atit de bogat cit vei dori pentru tot restul zilelor!"
"E-adevarat. Fie ca e vorba de o sticla de lapte, un pachet de tigari,
un apartament sau un Rolls Royce, suma exacta se afla pregatita la mine-n
buzunar."
"Super tare!" zice chelnerita. Auziti, dar care-i treaba cu struţul?"
Omul trage aer in piept, ofteaza apoi lung, si zice:
"A doua dorinta a fost cam asa: O pasarica inalta, cu fundu mare, cu cracii lungi, si care sa fie de-acord cu tot ce spun."
Un iepuras mergea prin padure. Deodata gaseste o legatura de morcovi si o sticla de Vodka.
- Mai sa fie, mancare si bautura, visul meu de-o viata. Dar mai intai o dusca de bautura.
Dupa ce bea cade iepurele mort de beat.
Vine vulpea.
-Mancare si bautura, visul meu de-o viata,dar mai intai o dusca de bautura.
Bea si vulpea si cade moarta de beata.
Vine lupul.
-Mancare si bautura,visul meu de-o viata.
Bea si lupul cade si el mort de beat.
Vine ursul.
-Mancare si bautura! Dar nu pot sa beau decat dupa ce mananc.
Mananca pe lup apoi pe vulpe.Satul fiind il lasa pe iepure pe mai tarziu si ia sticla de vodka si o da pe toata pe gat.
Se trezeste iepurasul. Se uita in jur si vede numai sange si oase. La care spune:
-Mama, ce rau sunt la betie!
Cand sotul a ajuns la hotel ,a decis sa-i scrie un mail sotiei dar a gresit o litera din adresa si mailul a fost trimis la alta adresa. Mailul ajunge din greseala la o vaduva ce venise tocmai de la inmormantarea sotului. Citeste mailul si lesina. In mesaj scria: " Draga mea , am ajuns bine. Probabil te va surprinde sa primesti vesti de la mine pe aceasta cale , dar acum au calculator aici si poti trimite mesaje persoanelor dragi. Doar ce-am ajuns si am verificat ca totul sa fie pregatit pentru venirea ta , vinerea viitoare. Abia astept sa te vad si sper ca aceasta calatorie sa fie la fel de liniistita ca a mea. Nu-ti lua multe haine ca aici e o caldura infernala.
Un tip bate la poarta unei case. Un caine se ridica in doua picioare si-i spune:
-Stapanul nu e acasa.
Tipul lesina de spaima. Cand isi revine,il intreaba pe caine:
-Pai, daca esti caine, de ce nu latri?
-N-am vrut sa va sperii!
Iisus mergea prin desert. La un moment dat vede stind pe o piatra un mosneag care plingea de sarea camasa de pe el.
-Ce ai batrine de plingi?
-Mi-am pierdut baiatul.
-Spune-mi cum arata caci eu sunt umblat prin lume si poate l-am vazut pe undeva.
-E cam de marimea ta, rotund la fata, iar in palme si la picioare are niste semne de la cuie.
-Iisus cu o nemarginita bucurie in suflet, cade in genunchi si striga "TATA".
-Mosul, isi sterge lacrimile cu dosul palmei si cu ochii rosii de plins striga "PINOCHIO".
: Cum se numeste transpiratia de tigan?
A: Esenta de rom.
De ce zambesc oltenii cand tuna? Pentru ca ei cred ca sunt fotografiati de Dumnezeu.
Doi copii isi spuneau rugaciuniile, in noaptea de ajun.
Unul dintre ei spunea cu glas tare:
- Draga Mos Craciun, nu uita sa-mi aduci un trenulet frumos.
Celalalt spune:
- De ce strigi asa tare, Mos Craciun nu e surd!
- Mosul nu, dar bunica, da!
Un baiat il intreaba pe tatal sau:
-Tata,unde te-ai nascut?
-In Moldova.
-Dar mama?
-In Constanta.
-Si eu?
-In Bucuresti.
-Ce minune ca ne-am intalnit!
O fetita se duce la un magazin de animale si intreaba:
"Va log, aveti iepulasi dlagalasi ?".
Inima vanzatorului se topeste brusc. Se aseaza pe vine langa fetita, si o intreaba:
"Vlei un iepulas dlagalas alb, sau unul dlagalas moale si neglu si pufos ?
Sau poate pe cel dlagalas si maloniu de acolo?".
Fetita se inroseste, se leagana putin pe calcaie, isi pune manutele pe genunchi, se apleaca in fata si raspunde in soapta...
"Cled ca pe pitonul meu il doale in cul de culoale "
Un tip intra intr-o circiuma cu ditamai struţul dupa el.
Chelnerita vine sa ia comanda.
Tipul zice: "Un hamburger,cartofi si o coca"
Apoi intreaba struţul: "Tu ce vrei?"
"La fel!" zice struţul.
In scurt timp chelnerita se-ntoarce cu mincarea si zice:
"Poftiti, face 28,45".
Omul baga mina in buzunar si scoate din prima, fara sa se uite, exact suma care-i trebuie, cu maruntis cu tot.
A doua zi, omul si strutzul revin la aceeasi circiuma.
Tipu zice: "Un hamburger,cartofi si o coca".
Struţul - "La fel!" .....
Chestia devine rutina pina cind intr-o seara, chelnerita intreaba:
"Ca-ntotdeauna?"
"Nu" zice tipul. E vineri seara, asa ca vreau o friptura, cartofi copţi, o salata si o sticla de vin."
"Acelasi lucru si pentru mine" adauga struţul'.
In scurt timp chelnerita se-ntoarce cu mincarea si zice:
"Poftiti, face 72,38".
Omul baga mina in buzunar si scoate din prima, fara sa se uite, exact suma care-i trebuie, cu maruntis cu tot, la fel ca-ntotdeauna.
Chelnerita nu-si mai poate stapini curiozitatea.
"Scuzati-ma domnule,cum reusiti sa aveti intotdeauna pregatita suma exacta, scotind-o din buzunar fara macar sa va uitati?
"Pai," zice tipul, "acu' citiva ani faceam curat in pod si am gasit o lampa veche. Cind am incercat sa o lustruiesc a iesit din ea un duh si s-a oferit sa-mi indeplineasca doua dorinte. Prima a fost cam asa: de cite ori va trebui sa platesc pentru ceva, sa bag mina in buzunar si sa gasesc acolo intotdeauna exact banii potriviti."
"Dar e fantastic!" zise chelnerita.
"Cei mai multi oameni si-ar fi dorit un milion de dolari sa u cine stie ce alte averi; insa dumneata vei fi atit de bogat cit vei dori pentru tot restul zilelor!"
"E-adevarat. Fie ca e vorba de o sticla de lapte, un pachet de tigari,
un apartament sau un Rolls Royce, suma exacta se afla pregatita la mine-n
buzunar."
"Super tare!" zice chelnerita. Auziti, dar care-i treaba cu struţul?"
Omul trage aer in piept, ofteaza apoi lung, si zice:
"A doua dorinta a fost cam asa: O pasarica inalta, cu fundu mare, cu cracii lungi, si care sa fie de-acord cu tot ce spun."
Un iepuras mergea prin padure. Deodata gaseste o legatura de morcovi si o sticla de Vodka.
- Mai sa fie, mancare si bautura, visul meu de-o viata. Dar mai intai o dusca de bautura.
Dupa ce bea cade iepurele mort de beat.
Vine vulpea.
-Mancare si bautura, visul meu de-o viata,dar mai intai o dusca de bautura.
Bea si vulpea si cade moarta de beata.
Vine lupul.
-Mancare si bautura,visul meu de-o viata.
Bea si lupul cade si el mort de beat.
Vine ursul.
-Mancare si bautura! Dar nu pot sa beau decat dupa ce mananc.
Mananca pe lup apoi pe vulpe.Satul fiind il lasa pe iepure pe mai tarziu si ia sticla de vodka si o da pe toata pe gat.
Se trezeste iepurasul. Se uita in jur si vede numai sange si oase. La care spune:
-Mama, ce rau sunt la betie!
Cand sotul a ajuns la hotel ,a decis sa-i scrie un mail sotiei dar a gresit o litera din adresa si mailul a fost trimis la alta adresa. Mailul ajunge din greseala la o vaduva ce venise tocmai de la inmormantarea sotului. Citeste mailul si lesina. In mesaj scria: " Draga mea , am ajuns bine. Probabil te va surprinde sa primesti vesti de la mine pe aceasta cale , dar acum au calculator aici si poti trimite mesaje persoanelor dragi. Doar ce-am ajuns si am verificat ca totul sa fie pregatit pentru venirea ta , vinerea viitoare. Abia astept sa te vad si sper ca aceasta calatorie sa fie la fel de liniistita ca a mea. Nu-ti lua multe haine ca aici e o caldura infernala.
Un tip bate la poarta unei case. Un caine se ridica in doua picioare si-i spune:
-Stapanul nu e acasa.
Tipul lesina de spaima. Cand isi revine,il intreaba pe caine:
-Pai, daca esti caine, de ce nu latri?
-N-am vrut sa va sperii!
Iisus mergea prin desert. La un moment dat vede stind pe o piatra un mosneag care plingea de sarea camasa de pe el.
-Ce ai batrine de plingi?
-Mi-am pierdut baiatul.
-Spune-mi cum arata caci eu sunt umblat prin lume si poate l-am vazut pe undeva.
-E cam de marimea ta, rotund la fata, iar in palme si la picioare are niste semne de la cuie.
-Iisus cu o nemarginita bucurie in suflet, cade in genunchi si striga "TATA".
-Mosul, isi sterge lacrimile cu dosul palmei si cu ochii rosii de plins striga "PINOCHIO".
: Cum se numeste transpiratia de tigan?
A: Esenta de rom.
De ce zambesc oltenii cand tuna? Pentru ca ei cred ca sunt fotografiati de Dumnezeu.
Doi copii isi spuneau rugaciuniile, in noaptea de ajun.
Unul dintre ei spunea cu glas tare:
- Draga Mos Craciun, nu uita sa-mi aduci un trenulet frumos.
Celalalt spune:
- De ce strigi asa tare, Mos Craciun nu e surd!
- Mosul nu, dar bunica, da!
Un baiat il intreaba pe tatal sau:
-Tata,unde te-ai nascut?
-In Moldova.
-Dar mama?
-In Constanta.
-Si eu?
-In Bucuresti.
-Ce minune ca ne-am intalnit!
O fetita se duce la un magazin de animale si intreaba:
"Va log, aveti iepulasi dlagalasi ?".
Inima vanzatorului se topeste brusc. Se aseaza pe vine langa fetita, si o intreaba:
"Vlei un iepulas dlagalas alb, sau unul dlagalas moale si neglu si pufos ?
Sau poate pe cel dlagalas si maloniu de acolo?".
Fetita se inroseste, se leagana putin pe calcaie, isi pune manutele pe genunchi, se apleaca in fata si raspunde in soapta...
"Cled ca pe pitonul meu il doale in cul de culoale "
Adam şi Eva
Un savant gaseste la Polul Nord 2 cadavre si isi da seama că sunt Adam si Eva.
Cum si-a dat seama?
Soluţia problemei
Cadavrele nu au buric
Cum si-a dat seama?
Soluţia problemei
Cadavrele nu au buric
MAGIC POEM
Cântecul bufonului
de W. Shakespeare, trad. Mihnea Gheorghiu
Când eram flăcău la mama,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
D’am şi eu prin fete iama,
Fiindcă plouă pe pământ.
Iar când mi-a mijit mustaţa,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
Tot în râs am luat viaţa,
Fiindcă plouă pe pământ.
Dar de când m-a ars năpasta,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
Şi mi-am luat şi eu nevasta,
Plouă-ntruna pe pământ.
Şi de-atunci, bătu-o-ar gaia,
Fie ploaie, fie vânt,
Beau şi eu cât toată ploaia,
Care cade pe pământ.
de W. Shakespeare, trad. Mihnea Gheorghiu
Când eram flăcău la mama,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
D’am şi eu prin fete iama,
Fiindcă plouă pe pământ.
Iar când mi-a mijit mustaţa,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
Tot în râs am luat viaţa,
Fiindcă plouă pe pământ.
Dar de când m-a ars năpasta,
Hei, ce ploaie şi ce vânt !
Şi mi-am luat şi eu nevasta,
Plouă-ntruna pe pământ.
Şi de-atunci, bătu-o-ar gaia,
Fie ploaie, fie vânt,
Beau şi eu cât toată ploaia,
Care cade pe pământ.
marți, 15 ianuarie 2008
SMILE WITH ME 33
ESTIVALA
Doi preoti s-au decis sa mearga la mare in vacanta.
De asemenea, au hotarat sa faca din asta o adevarata vacanta si prin urmare au convenit sa nu poarte nimic ce le-ar putea trada apartenenta la clasa clericilor......
De indata ce au ajuns acolo, au intrat intr-un magazin si au cumparat niste camasi ultra-colorate, pantaloni scurti, sandale si ochelari de soare.
In dimineata urmatoare, s-au dus la plaja, imbracati in hainele lor turbate.
Pe cand stateau tolaniti in sezlonguri, savurand fiecare bauturica, soarele si
peisajul, o blonda mortala, topless si cu mini-bikini venea catre ei leganandu-si ametitor soldurile.
Bietii preoti au ramas cu ochii holbati pe "dotarile" incredibile ale femeii.
Cand sa treaca pe langa ei, ea le-a zambit si le-a spus:
- Buna dimineata, Parinte!
Apoi s-a indepartat.
Cei doi au ramas blocati.
Cum oare si-a putut da seama blonda ca ei sunt preoti?
A doua zi, s-au dus din nou la magazin si si-au luat niste haine si mai socante decat cele din ziua precedenta.
Atat de tipatoare, incat le puteai auzi inainte de a le vedea.
Si astfel, cei doi s-au asezat iarasi pe plaja in sezlonguri, bucurandu-se de atmosfera de vacanta.
Dupa un timp, aceeasi blonda superba, topless, purtand un tanga minuscul, se indreapta catre ei.
Din nou, le zambeste, le adreseaza cate un "buna dimineata, Parinte" si se
indeparteaza.
Unul dintre preoti, nu mai poate suporta si striga:
- Doar o clipa, domnisoara.
- Da, raspunde aceasta.
- Uite, noi chiar suntem preoti, si suntem fericiti cu asta, dar, pentru numele Domnului, spune-ne, cum ai putut sti ca suntem preoti fiind imbracati asa?
- Parinte, raspunde ea, sunt eu, maica Aglae!
Intr-un salon de reanimare, toti conectati la aparate de mentinere a vietii. Electricianul baga capul pe usa :
- Baieti, luati o gura mare de aer ca schimb o siguranta!
Doua prietene discuta:
- Draga mea, n-am sa uit niciodata noaptea in care sotul meu mi-a descoperit dragostea!
- A fost romantic?
- Aiurea! A fost groaznic! Ne-a snopit in bataie pe amandoi!
Un pilot, un marinar si Badea Gheorghe stateau de vorba.
Pilotul spune: `
Eu, cand aterizez, imi sun nevasta si o avertizez ca am ajuns. Sa nu am
probleme!
Marinarul la fel:
- Cand acosteaza nava, dau telefon acasa, sa nu am neplaceri!
Badea Gheorghe tacea.
Amandoi au sarit pe el cu intrebarile:
- Cum, tu nu faci la fel, ca sa nu ai probleme?
La care el zice:
- Nu, eu sun la usa si ma duc la geam! N-a scapat nici unul pana acum!`
Sărăntocul
Un tigan roman aude de intalnirea celor mai bogati gangsteri de prin toate zonele si se hotaraste sa se duca si el.
Ajunge in America si unul dintre cei mai bogati ştabi tip Al Capone il intreaba:
- Dar tu ce cauti aici ?
- Păi am auzit ca se intalnesc cei mai bogati oameni si m-am gandit sa vin si eu, raspunde tiganul.
- Mah tu ai vila cu doua etaje ca mine?
- Nu!
- Ai Mercedes ca mine?
- Nu!
- Ai lant de aur invartit de trei ori la gat ca mine?
- Nu!
- Pai vezi? Nu ai ce cauta aici, asa ca hai du-te la tine acasa.
Vine tiganul nervos acasa si-si striga sluga:
- Ioane, Ioane vino-n'coace odata!
- Ce e sefu', vine Ion tremurand.
- Dărâmă ultimele doua etaje la vila, vinde elicopterul si ia Mercedes si arunca cainele, că lanţul il iau eu!
Doi preoti s-au decis sa mearga la mare in vacanta.
De asemenea, au hotarat sa faca din asta o adevarata vacanta si prin urmare au convenit sa nu poarte nimic ce le-ar putea trada apartenenta la clasa clericilor......
De indata ce au ajuns acolo, au intrat intr-un magazin si au cumparat niste camasi ultra-colorate, pantaloni scurti, sandale si ochelari de soare.
In dimineata urmatoare, s-au dus la plaja, imbracati in hainele lor turbate.
Pe cand stateau tolaniti in sezlonguri, savurand fiecare bauturica, soarele si
peisajul, o blonda mortala, topless si cu mini-bikini venea catre ei leganandu-si ametitor soldurile.
Bietii preoti au ramas cu ochii holbati pe "dotarile" incredibile ale femeii.
Cand sa treaca pe langa ei, ea le-a zambit si le-a spus:
- Buna dimineata, Parinte!
Apoi s-a indepartat.
Cei doi au ramas blocati.
Cum oare si-a putut da seama blonda ca ei sunt preoti?
A doua zi, s-au dus din nou la magazin si si-au luat niste haine si mai socante decat cele din ziua precedenta.
Atat de tipatoare, incat le puteai auzi inainte de a le vedea.
Si astfel, cei doi s-au asezat iarasi pe plaja in sezlonguri, bucurandu-se de atmosfera de vacanta.
Dupa un timp, aceeasi blonda superba, topless, purtand un tanga minuscul, se indreapta catre ei.
Din nou, le zambeste, le adreseaza cate un "buna dimineata, Parinte" si se
indeparteaza.
Unul dintre preoti, nu mai poate suporta si striga:
- Doar o clipa, domnisoara.
- Da, raspunde aceasta.
- Uite, noi chiar suntem preoti, si suntem fericiti cu asta, dar, pentru numele Domnului, spune-ne, cum ai putut sti ca suntem preoti fiind imbracati asa?
- Parinte, raspunde ea, sunt eu, maica Aglae!
Intr-un salon de reanimare, toti conectati la aparate de mentinere a vietii. Electricianul baga capul pe usa :
- Baieti, luati o gura mare de aer ca schimb o siguranta!
Doua prietene discuta:
- Draga mea, n-am sa uit niciodata noaptea in care sotul meu mi-a descoperit dragostea!
- A fost romantic?
- Aiurea! A fost groaznic! Ne-a snopit in bataie pe amandoi!
Un pilot, un marinar si Badea Gheorghe stateau de vorba.
Pilotul spune: `
Eu, cand aterizez, imi sun nevasta si o avertizez ca am ajuns. Sa nu am
probleme!
Marinarul la fel:
- Cand acosteaza nava, dau telefon acasa, sa nu am neplaceri!
Badea Gheorghe tacea.
Amandoi au sarit pe el cu intrebarile:
- Cum, tu nu faci la fel, ca sa nu ai probleme?
La care el zice:
- Nu, eu sun la usa si ma duc la geam! N-a scapat nici unul pana acum!`
Sărăntocul
Un tigan roman aude de intalnirea celor mai bogati gangsteri de prin toate zonele si se hotaraste sa se duca si el.
Ajunge in America si unul dintre cei mai bogati ştabi tip Al Capone il intreaba:
- Dar tu ce cauti aici ?
- Păi am auzit ca se intalnesc cei mai bogati oameni si m-am gandit sa vin si eu, raspunde tiganul.
- Mah tu ai vila cu doua etaje ca mine?
- Nu!
- Ai Mercedes ca mine?
- Nu!
- Ai lant de aur invartit de trei ori la gat ca mine?
- Nu!
- Pai vezi? Nu ai ce cauta aici, asa ca hai du-te la tine acasa.
Vine tiganul nervos acasa si-si striga sluga:
- Ioane, Ioane vino-n'coace odata!
- Ce e sefu', vine Ion tremurand.
- Dărâmă ultimele doua etaje la vila, vinde elicopterul si ia Mercedes si arunca cainele, că lanţul il iau eu!
Turnir
TURNIR
Una din intrecerile de la ultimul turnir tinut la curtea lui Negru Imparat a fost descrisa
de cronicarul curtii in felul urmator:
Cavalerul Negru si Cavalerul Rosu s-au asezat pe pozitiile de plecare, aflate pe cele doua laturi
opuse ale arenei.
Cand printesa a aruncat naframa, plecati ca sageata din arc, in acelasi moment, cavalerii
si-au lansat armasarii, sarjand unul spre celalalt.
Desi foarte puternic, armasarul Cavalerului Rosu este ceva mai lent, asa ca cei doi nobili
luptatori nu s-au intalnit exact la mijloc, ci la 60 m de cel mai apropiat capat al arenei.
Dibacia ambilor cavaleri a fost fara seaman, ei reusind sa evite lancea adversarului; asa ca
atat Cavalerul Negru cat si Cavalerul Rosu au continuat cavalcada pana la capatul arenei.
La fel de inversunati si neobositi, cavalerii s-au intors si au reluat atacul.
Timpul luat de intoarcerea cailor nu a facut de rusine pe nici unul din cavaleri.
La al doilea asalt, rivalii s-au intalnit la 50 m de cel mai apropiat capat al arenei si
Cavalerul Rosu a castigat laurii victoriei aruncandu-l din sa pe Cavalerul Negru.
Onoarea si dibacia sa fara seaman vor ramane scrise in filele acestor cronici, ca marturie peste
veacuri.
Intrebare: Cat de lunga era arena unde a avut loc turnirul ?
Se considera ca vitezele de deplasare ale celor doi cavaleri sunt constante, iar timpul de
intoarcere de la capetele arenei este neglijabil.
SOLUŢIA PROBLEMEI
v = d/t => t = d/v.
Acum, timpii (de la plecare pana la prima intalnire) fiind egali, se poate scrie:
D1r/Vr = D1n/Vn
dar cum D1r=60 si D1n=L-60
=> 60/Vr = (L-60)/Vn <=> Vr/Vn = 60/(L-60) (1)
Pentru partea a doua a traseului avem aceeasi egalitate a timpilor, iar distantele parcurse sunt :
D2r = D1n + 50 = L-60+50 = L - 10
D2n = D1r + L - 50 = 60 + L -50 = L + 10
Inlocuind in formula timpului, avem
(L-10)/Vr = (L+10)/Vn <=> Vr/Vn = (L-10)/(L+10) (2)
Din (1) si (2) => 60/(L-60) = (L-10)/(L+10) <=> L(L-130)=0 => L=130
Una din intrecerile de la ultimul turnir tinut la curtea lui Negru Imparat a fost descrisa
de cronicarul curtii in felul urmator:
Cavalerul Negru si Cavalerul Rosu s-au asezat pe pozitiile de plecare, aflate pe cele doua laturi
opuse ale arenei.
Cand printesa a aruncat naframa, plecati ca sageata din arc, in acelasi moment, cavalerii
si-au lansat armasarii, sarjand unul spre celalalt.
Desi foarte puternic, armasarul Cavalerului Rosu este ceva mai lent, asa ca cei doi nobili
luptatori nu s-au intalnit exact la mijloc, ci la 60 m de cel mai apropiat capat al arenei.
Dibacia ambilor cavaleri a fost fara seaman, ei reusind sa evite lancea adversarului; asa ca
atat Cavalerul Negru cat si Cavalerul Rosu au continuat cavalcada pana la capatul arenei.
La fel de inversunati si neobositi, cavalerii s-au intors si au reluat atacul.
Timpul luat de intoarcerea cailor nu a facut de rusine pe nici unul din cavaleri.
La al doilea asalt, rivalii s-au intalnit la 50 m de cel mai apropiat capat al arenei si
Cavalerul Rosu a castigat laurii victoriei aruncandu-l din sa pe Cavalerul Negru.
Onoarea si dibacia sa fara seaman vor ramane scrise in filele acestor cronici, ca marturie peste
veacuri.
Intrebare: Cat de lunga era arena unde a avut loc turnirul ?
Se considera ca vitezele de deplasare ale celor doi cavaleri sunt constante, iar timpul de
intoarcere de la capetele arenei este neglijabil.
SOLUŢIA PROBLEMEI
v = d/t => t = d/v.
Acum, timpii (de la plecare pana la prima intalnire) fiind egali, se poate scrie:
D1r/Vr = D1n/Vn
dar cum D1r=60 si D1n=L-60
=> 60/Vr = (L-60)/Vn <=> Vr/Vn = 60/(L-60) (1)
Pentru partea a doua a traseului avem aceeasi egalitate a timpilor, iar distantele parcurse sunt :
D2r = D1n + 50 = L-60+50 = L - 10
D2n = D1r + L - 50 = 60 + L -50 = L + 10
Inlocuind in formula timpului, avem
(L-10)/Vr = (L+10)/Vn <=> Vr/Vn = (L-10)/(L+10) (2)
Din (1) si (2) => 60/(L-60) = (L-10)/(L+10) <=> L(L-130)=0 => L=130
HOLICAN
Suplimentul nutritiv biologic activ
HOLICAN
Producător: Laboratoarele biofarmaceutice din TIANJING China
tianshi@tiens.ro, tianshiROM@yahoo.com
tel 0741340740 / 0722588084
Noul supliment bioactiv Holican este un preparat pe baza de extract din semintele strugurilor rosii. Corporatia TIANSHI, prin Hotarirea Ministerului Sanatatii este numita producator exclusiv al Holicanului.
Una din principalele inceputuri de actiune a acestui produs este resveratrolul la fel si alte bioflavonoide, proautocianidine a caror calitati antioxidante sunt studiate in Europa si SUA de mai multi ani.
S-a demonstrat ca bioflavonoidele active din samburele de strugure rosu, dezarmeaza, omoara, anihileaza un spectru mult mai larg de radicali liberi decat se cunoaste despre vestita activitate antioxidanta a seleniului, zincului, vitaminelor A,E,C, beta-carotenul, desi aceasta nu inseamna nici intr-un caz ca Holicanul poate sa inlocuiasca produsele enumerate mai sus.
Se stie ca Franta este pe primul loc in folosirea alcoolului si anume a vinului rosu de strugure. In afara de acest fapt, francezii sunt gurmanzi vestiti, nu degeaba bucataria franceza este vestita in lume. Dar, paradoxal medicii au stabilit de mult timp ca, francezii sunt mult mai putin predispusi imbolnavirilor cardiovasculare decat populatia tarilor majoritare, in afara de cei unde hrana de baza este pestele si produsele marine (ex.Japonia,) deci bolile cardiologice la francezi se intalnesc mult mai rar decat in alte tari, chiar in comparatie cu SUA, unde sanatatea a devenit o cultura (de 2 ori mai putine boli). Medicii sustin ca este sanatos si recomanda sa includem in hrana rationala zilnica cate un pahar de vin rosu de calitate, vin despre capacitatea caruia se stie ca elimina din organism radicalii liberi si radionucleizii. Explicatia acestui efect o prezinta bioflavonoidele, inclusiv resveratrolul. Holicanul va poate darui o inima “frantuzeasca”, ceea ce va permite sa deveniti un adevarat gurmand, sa folositi orice delicatese fara a va deteriora sanatatea.
O capsula de Holican contine 2,5 mg de resveratrol (pentru comparatie – intr-o sticla de vin rosu sunt aproximativ 2 mg resveratrol).
Un efect atat de extraordinar a bioflavonoidelor si resveratrolului (principalii componenti ai Holicanului) este acela ca Holicanul actioneaza ca un antioxidant foarte puternic.
Radicalii liberi (RL) sau oxidantii sunt compusi reactivi nestabili pe care ii putem socoti cauza celor mai multe boli la omul din epoca actuala.
Procesul radicalilor liberi in organism este asemenea unei explozii nucleare, ei distrug totul in calea lor. Radicalii liberi sunt in stare sa distruga celulele pe directia distrugerii membranelor acestora, ceea ce duce la procesul accelerat de imbatranire din cauza pierderilor permanente ale celulelor tesuturilor diferitelor organe. In afara de aceasta Radicalii liberi intra in reactie cu ADN-ul – material arhitectural de baza care creeaza structura organismului nostru, detinatorul si purtatorul genelor, al informatiei genetice- , rezultand separarea fermentilor mutanti si astfel reproducerea celulelor sanatoase devine imposibila, iar procesele de imbatranire prematura se accelereaza mult mai mult. Deseori aceasta duce si la dezvoltarea proceselor de tumefactie. Radicalii liberi pot sa unifice, sa alipeasca moleculele in tesuturilor diferitelor organe (Ex: - proteina pielii , ca urmare pielea urmeaza sa-si piarda elasticitatea devenind ingrosata, uscata si ridata )
La inceputul anilor 1970 s-a demonstrat inca un efect al actiunii RL in interiorul membranei celulare, este acela de pierdere a capacitatii de a recunoaste celulele vecine ceea ce duce la cresterea “salbatica” a cantitatii de celule fara control – la formarea in organism a tumorilor maligne sau benigne. Inca o manifestare serioasa a procesului RL, este scaderea rapida a nivelului imunitar . In prezent stiintei ii este cunoscuta actiunea antioxidanta a unui sir intreg de substante care pot sa neutralizeze RL, dar bioflavonoidele in special, resveratrolul, in continutul Holicanului, depaseste de 50 de ori un antioxidant ca Vitamina E, si de 20 de ori mai puternic decat Vitamina C . In plus, bioflavonoidele apara toate vitaminele de actiunea distrugatoare a radicalilor liberi.
Actiunea resveratrolului asupra tumorilor maligne a fost studiata de doctori in medicina Pezzuto la Universitatea Ilinois SUA.
Cercetarile in multe centre americane (Institutul din Nebraska, Institutul Georgetown, si altele) au dovedit ca “Vigor rousing” (resveratrolul) poate nu numai sa preintampine cancerul ci si sa distruga celulele cancerigene si sa stimuleze cresterea si calitatile rezistentei celulelor sanatoase . Datele despre aceasta descoperire stiintifica au fost transmise, mediatizate pe multe canale TV in SUA.
Eficacitatea in cazul tratamentului complex al cancerului glandei mamare a ajuns la 43-46%, in cancerul ficatului la 37-48%, in cancerul stomacului 34-41%, - cresterea si dezvoltarea celulelor sanatoase ajungand la 9-18%.
Nu mai putin importanta este calitatea resveratrolului din continutul Holicanului de a micsora riscul dezvoltarii aterosclerozei si chiar capacitatea, in cazul folosirii mai indelungate, de a dizolva trombocitele (plachetele sanguine) si colesterolul. Despre ateroscleroza s-au publicat in toata lumea mai mult de 1,5 mil. lucrari dar conceptia finala a provenientei aterosclerozei inca nu s-a descoperit. Sunt tot atat de multe conceptii ca si teoriile provenientei cancerului.
Un singur lucru este sigur si anume, ateroscleroza este o boala a secolului XX. In urma cu 100 de ani aceasta era o afectiune rara. Probabil este pretul omenirii pentru “plaga” civilizatiei. In mecanismul aparitiei aterosclerozei, rolul principal il joaca dereglarea schimbului de colesterol (lipidic). Exista pareri diferite despre legatura directa a aterosclerozei si nivelul total al colesterolui. De fapt colesterolul de o densitate inalta – este un component important pentru existenta normala a organismului: el ia parte obligatoriu la functionarea celulelor nervoase, celulelor creierului, este necesar pentru sinteza hormonilor sexuali si hormonilor glandelor suprarenale, intra in componenta membranei celulare, este necesar pentru formarea acidului biliar. Insa vinovat de ateroscleroza nu este tot colesterolul, ci numai colesterolul de densitate mica, scazuta - trigliceridele, lipoproteinele (proteine care iau parte la transportarea colesterolului). Colesterolul de densitate mica se depune pe peretii vaselor sub forma de trombi si devin cauza infarctelor, insuficientei cardiace, inrautatirii memoriei,etc. In cazul continutului inalt de colesterol cu densitate scazuta, de obicei se observa un nivel scazut de colesterol de inalta densitate.
Datorita cercetarilor savantilor SUA, Franta, China si a altor tari, s-a constatat ca vinul rosu de struguri atat de iubit de francezi si resveratrolul care se gaseste in el, micsoreaza considerabil concentratia de colesterol de joasa densitate din sange, paralel cu marirea continutului de colesterol de inalta densitate.
Pe parcursul cercetarii resveratrolului, desfasurata in Centrul Igienicoprofilactic din Tinizin (sectia de control si expertiza), asupra animalelor de laborator pe care le hraneau cu hrana cu continut mare de grasimi, s-a demonstrat ca folosirea Holicanului, a acestui foarte puternic antioxidant, timp de 28 de zile, cobora considerabil nivelul de colesterol si trigliceride.
Folosirea Holicanului da organismului o energie extraordinara , necesara pentru tratarea in cazuri extrem de grele (grave).
COMPONENTE DE BAZA:
Resveratrol – 2,5 mg/capsula
CALITATILE DE BAZA:
• Este un produs natural
• Nu contine chimicale toxice; se foloseste 100% fara risc pentru sanatate
• Antiinflamator
• Actiune antibacteriana
• Se utilizeaza cu eficienta in cazul tratarii bolii coronariene si
encefalopatiilor.
• Se utilizeaza in cazul afectarilor radiante.
• Regleaza nivelul lipidelor din sange
• Este un antioxidant puternic
• Un mijloc efectiv impotriva hiperglicemiei si bolilor cancerigene
• Puternica actiune anticancerigena
• Puternica actiune antiaterosclerotica
• Scade agregarea trombilor (procesul de formare a cheagurilor sanguine) si riscul
de trombogeneza.
• Intareste peretii vaselor si capilarelor, scade riscul hemoragiilor si varicozei, diminueaza fragilitatea vaselor la diabetici precum si in cazul altor boli.
• Este un mijloc efectiv cosmetic, mentine pielea neteda si elastica, preintampinand imbatranirea prematura a pielii, la fel detine calitatea de a restabili si stimula cresterea perisorilor colageni, restabileste tineretea pielii zbarcite.
• Ofera o actiune antiinflamatorie in cazul artritelor, hepatitelor si a altor boli inflamatorii, la fel in cazul bolilor legate de alergii, neutralizand eliberarea histaminei.
• Marirea elasticitatii articulatiei (restabilirea fibrelor colagene)
• Foarte eficace in cazul retinopatiei (afectiunile retinei oculare), la bolnavii de diabet si boala hipertonica
• Imbunatateste acuitatea vizuala
• Imbunatateste memoria, mareste rezistenta organismului la stress.
UTILIZARE:
• Scaderea nivelului de lipide din sange
• Mijloc foarte puternic de antioxidare . Holicanul este un foarte puternic antiacidifiant (pana la 58%.) Actiunea de antioxidare a resveratrolului este considerabil mai puternica decat a Vitaminelor E, C si beta- carotenului, de aceea holicanul poate preintampina ateroscleroza.
• Pentru inhibitia si profilaxia bolilor cancerigene (retinerea dezvoltarii pana la 50%). Apt si pentru preintampinarea formarii celulelor cancerigene la toate trei stadiile- patrundere, amplificare, dezvoltarte. Ca antioxidant puternic pentru intarirea generala a sanatatii, cu scopul de profilaxie a diferitelor imbolnaviri serioase, profilaxia si tratarea bolilor actinice, la fel si in perioada radioterapiei. Profilaxia si tratarea in combinatie cu metodele medicinei oficiale - bolilor oncologice duce la o reabilitare mai completa si mai eficienta.
• Imbunatatirea si intarirea sanatatii. Curata organismul de radicalii liberi. RL se formeaza ca rezultat al practicarii active a sportului, din cauza fumatului, inspirarea (inhalarea) substantelor chimice otravitoare, stat mult la soare etc. RL sunt cauza imbolnavirilor cronice si maligne, inclusiv a multor tipuri de boli cancerigene, cataractei, imbolnavirilor cardiologice si accelerarea procesului de imbatranire.
• Sustinerea calitatii functionale normale a trombocitelor ce permite sa scada nivelul de vascozitate a sangelui, asigurandu-se o mai mare fluiditate a sangelui in vase.
• Amplificarea vitalitatii celulelor normale si sanatoase ale organismului.
• Profilaxia si tratarea imbolnavirilor cardiovasculare, inclusiv infarct , insuficienta coronariana (in combinatie cu metodele mediciniei oficiale), component indispensabil pentru actiunile de reabilitare.
• Pentru profilaxia si tratarea aterosclerozei si controlului nivelului de colesterol in sange – cel mai bun “curatator al vaselor”
• Profilaxia si tratarea dilatarii varicoase a venelor si tromboflebitelor , la fel si profilaxia hemoragiilor in timpul traumelor ( ex. sportivi)
• Profilaxia si tratarea bolilor alergice de orice provenienta
• Profilaxia si tratarea retinopatiei (afectarea retinei oculare), in cazul diabetului, hipertensiunii oculare si a altor boli oculare, imbunatatirea acuitatii vizuale .
• Imbunatatirea memoriei, in special la bolnavii cu ateroscleroza a vaselor cerebrale, incetinirea proceselor de imbatranire
• Inlaturarea efectelor cauzate de stresul de orice etiologie , intarirea rezistentei la stress.
• Mijloc cosmetic, ingerat pe cale bucala, mentine pielea tanara o vreme mai indelungata, la fel si restabilirea pielii uscative (ii reda elasticitatea)
• Mijloc antiinflamator si anestezic, in cazul osteoartrozei si artritelor reumatice, pentru restabilirea intregului proces de miscari in articulatii, in special in perioada de reabilitare dupa fracturi, traume si a altor boli a aparatului locomotor
CONTRAINDICATII: Pentru copii pana la 16 ani – numai dupa o consultatie cu specialistul
MOD DE UTILIZARE:
• Pe stomacul gol, cu 30 de minute pana la pranz sau intre mese a se bea cu 1 pahar de apa curata, cruda (plata), calda cu pH 7,0-7,4.
• Holican se va folosi dupa folosirea preparatelor Biocalciu , Chitosan si Cordiceps, apoi concomitent timp de 7-10 zile cu scop profilactic.
• Holican se administreaza cate 1 capsula/zi
• In cazul starilor acute, imbolnavirilor oncologice, folosirea Biocalciului, Chitosanului, Cordicepsului si a Holicanului se face concomitent, incepand cu 1-2 capsule timp de 7 zile, pe urma cate 2 capsule, pana la finele cursului de vindecare.
FORMA DE PREZENTARE: 60 capsule/cutie
HOLICAN
Producător: Laboratoarele biofarmaceutice din TIANJING China
tianshi@tiens.ro, tianshiROM@yahoo.com
tel 0741340740 / 0722588084
Noul supliment bioactiv Holican este un preparat pe baza de extract din semintele strugurilor rosii. Corporatia TIANSHI, prin Hotarirea Ministerului Sanatatii este numita producator exclusiv al Holicanului.
Una din principalele inceputuri de actiune a acestui produs este resveratrolul la fel si alte bioflavonoide, proautocianidine a caror calitati antioxidante sunt studiate in Europa si SUA de mai multi ani.
S-a demonstrat ca bioflavonoidele active din samburele de strugure rosu, dezarmeaza, omoara, anihileaza un spectru mult mai larg de radicali liberi decat se cunoaste despre vestita activitate antioxidanta a seleniului, zincului, vitaminelor A,E,C, beta-carotenul, desi aceasta nu inseamna nici intr-un caz ca Holicanul poate sa inlocuiasca produsele enumerate mai sus.
Se stie ca Franta este pe primul loc in folosirea alcoolului si anume a vinului rosu de strugure. In afara de acest fapt, francezii sunt gurmanzi vestiti, nu degeaba bucataria franceza este vestita in lume. Dar, paradoxal medicii au stabilit de mult timp ca, francezii sunt mult mai putin predispusi imbolnavirilor cardiovasculare decat populatia tarilor majoritare, in afara de cei unde hrana de baza este pestele si produsele marine (ex.Japonia,) deci bolile cardiologice la francezi se intalnesc mult mai rar decat in alte tari, chiar in comparatie cu SUA, unde sanatatea a devenit o cultura (de 2 ori mai putine boli). Medicii sustin ca este sanatos si recomanda sa includem in hrana rationala zilnica cate un pahar de vin rosu de calitate, vin despre capacitatea caruia se stie ca elimina din organism radicalii liberi si radionucleizii. Explicatia acestui efect o prezinta bioflavonoidele, inclusiv resveratrolul. Holicanul va poate darui o inima “frantuzeasca”, ceea ce va permite sa deveniti un adevarat gurmand, sa folositi orice delicatese fara a va deteriora sanatatea.
O capsula de Holican contine 2,5 mg de resveratrol (pentru comparatie – intr-o sticla de vin rosu sunt aproximativ 2 mg resveratrol).
Un efect atat de extraordinar a bioflavonoidelor si resveratrolului (principalii componenti ai Holicanului) este acela ca Holicanul actioneaza ca un antioxidant foarte puternic.
Radicalii liberi (RL) sau oxidantii sunt compusi reactivi nestabili pe care ii putem socoti cauza celor mai multe boli la omul din epoca actuala.
Procesul radicalilor liberi in organism este asemenea unei explozii nucleare, ei distrug totul in calea lor. Radicalii liberi sunt in stare sa distruga celulele pe directia distrugerii membranelor acestora, ceea ce duce la procesul accelerat de imbatranire din cauza pierderilor permanente ale celulelor tesuturilor diferitelor organe. In afara de aceasta Radicalii liberi intra in reactie cu ADN-ul – material arhitectural de baza care creeaza structura organismului nostru, detinatorul si purtatorul genelor, al informatiei genetice- , rezultand separarea fermentilor mutanti si astfel reproducerea celulelor sanatoase devine imposibila, iar procesele de imbatranire prematura se accelereaza mult mai mult. Deseori aceasta duce si la dezvoltarea proceselor de tumefactie. Radicalii liberi pot sa unifice, sa alipeasca moleculele in tesuturilor diferitelor organe (Ex: - proteina pielii , ca urmare pielea urmeaza sa-si piarda elasticitatea devenind ingrosata, uscata si ridata )
La inceputul anilor 1970 s-a demonstrat inca un efect al actiunii RL in interiorul membranei celulare, este acela de pierdere a capacitatii de a recunoaste celulele vecine ceea ce duce la cresterea “salbatica” a cantitatii de celule fara control – la formarea in organism a tumorilor maligne sau benigne. Inca o manifestare serioasa a procesului RL, este scaderea rapida a nivelului imunitar . In prezent stiintei ii este cunoscuta actiunea antioxidanta a unui sir intreg de substante care pot sa neutralizeze RL, dar bioflavonoidele in special, resveratrolul, in continutul Holicanului, depaseste de 50 de ori un antioxidant ca Vitamina E, si de 20 de ori mai puternic decat Vitamina C . In plus, bioflavonoidele apara toate vitaminele de actiunea distrugatoare a radicalilor liberi.
Actiunea resveratrolului asupra tumorilor maligne a fost studiata de doctori in medicina Pezzuto la Universitatea Ilinois SUA.
Cercetarile in multe centre americane (Institutul din Nebraska, Institutul Georgetown, si altele) au dovedit ca “Vigor rousing” (resveratrolul) poate nu numai sa preintampine cancerul ci si sa distruga celulele cancerigene si sa stimuleze cresterea si calitatile rezistentei celulelor sanatoase . Datele despre aceasta descoperire stiintifica au fost transmise, mediatizate pe multe canale TV in SUA.
Eficacitatea in cazul tratamentului complex al cancerului glandei mamare a ajuns la 43-46%, in cancerul ficatului la 37-48%, in cancerul stomacului 34-41%, - cresterea si dezvoltarea celulelor sanatoase ajungand la 9-18%.
Nu mai putin importanta este calitatea resveratrolului din continutul Holicanului de a micsora riscul dezvoltarii aterosclerozei si chiar capacitatea, in cazul folosirii mai indelungate, de a dizolva trombocitele (plachetele sanguine) si colesterolul. Despre ateroscleroza s-au publicat in toata lumea mai mult de 1,5 mil. lucrari dar conceptia finala a provenientei aterosclerozei inca nu s-a descoperit. Sunt tot atat de multe conceptii ca si teoriile provenientei cancerului.
Un singur lucru este sigur si anume, ateroscleroza este o boala a secolului XX. In urma cu 100 de ani aceasta era o afectiune rara. Probabil este pretul omenirii pentru “plaga” civilizatiei. In mecanismul aparitiei aterosclerozei, rolul principal il joaca dereglarea schimbului de colesterol (lipidic). Exista pareri diferite despre legatura directa a aterosclerozei si nivelul total al colesterolui. De fapt colesterolul de o densitate inalta – este un component important pentru existenta normala a organismului: el ia parte obligatoriu la functionarea celulelor nervoase, celulelor creierului, este necesar pentru sinteza hormonilor sexuali si hormonilor glandelor suprarenale, intra in componenta membranei celulare, este necesar pentru formarea acidului biliar. Insa vinovat de ateroscleroza nu este tot colesterolul, ci numai colesterolul de densitate mica, scazuta - trigliceridele, lipoproteinele (proteine care iau parte la transportarea colesterolului). Colesterolul de densitate mica se depune pe peretii vaselor sub forma de trombi si devin cauza infarctelor, insuficientei cardiace, inrautatirii memoriei,etc. In cazul continutului inalt de colesterol cu densitate scazuta, de obicei se observa un nivel scazut de colesterol de inalta densitate.
Datorita cercetarilor savantilor SUA, Franta, China si a altor tari, s-a constatat ca vinul rosu de struguri atat de iubit de francezi si resveratrolul care se gaseste in el, micsoreaza considerabil concentratia de colesterol de joasa densitate din sange, paralel cu marirea continutului de colesterol de inalta densitate.
Pe parcursul cercetarii resveratrolului, desfasurata in Centrul Igienicoprofilactic din Tinizin (sectia de control si expertiza), asupra animalelor de laborator pe care le hraneau cu hrana cu continut mare de grasimi, s-a demonstrat ca folosirea Holicanului, a acestui foarte puternic antioxidant, timp de 28 de zile, cobora considerabil nivelul de colesterol si trigliceride.
Folosirea Holicanului da organismului o energie extraordinara , necesara pentru tratarea in cazuri extrem de grele (grave).
COMPONENTE DE BAZA:
Resveratrol – 2,5 mg/capsula
CALITATILE DE BAZA:
• Este un produs natural
• Nu contine chimicale toxice; se foloseste 100% fara risc pentru sanatate
• Antiinflamator
• Actiune antibacteriana
• Se utilizeaza cu eficienta in cazul tratarii bolii coronariene si
encefalopatiilor.
• Se utilizeaza in cazul afectarilor radiante.
• Regleaza nivelul lipidelor din sange
• Este un antioxidant puternic
• Un mijloc efectiv impotriva hiperglicemiei si bolilor cancerigene
• Puternica actiune anticancerigena
• Puternica actiune antiaterosclerotica
• Scade agregarea trombilor (procesul de formare a cheagurilor sanguine) si riscul
de trombogeneza.
• Intareste peretii vaselor si capilarelor, scade riscul hemoragiilor si varicozei, diminueaza fragilitatea vaselor la diabetici precum si in cazul altor boli.
• Este un mijloc efectiv cosmetic, mentine pielea neteda si elastica, preintampinand imbatranirea prematura a pielii, la fel detine calitatea de a restabili si stimula cresterea perisorilor colageni, restabileste tineretea pielii zbarcite.
• Ofera o actiune antiinflamatorie in cazul artritelor, hepatitelor si a altor boli inflamatorii, la fel in cazul bolilor legate de alergii, neutralizand eliberarea histaminei.
• Marirea elasticitatii articulatiei (restabilirea fibrelor colagene)
• Foarte eficace in cazul retinopatiei (afectiunile retinei oculare), la bolnavii de diabet si boala hipertonica
• Imbunatateste acuitatea vizuala
• Imbunatateste memoria, mareste rezistenta organismului la stress.
UTILIZARE:
• Scaderea nivelului de lipide din sange
• Mijloc foarte puternic de antioxidare . Holicanul este un foarte puternic antiacidifiant (pana la 58%.) Actiunea de antioxidare a resveratrolului este considerabil mai puternica decat a Vitaminelor E, C si beta- carotenului, de aceea holicanul poate preintampina ateroscleroza.
• Pentru inhibitia si profilaxia bolilor cancerigene (retinerea dezvoltarii pana la 50%). Apt si pentru preintampinarea formarii celulelor cancerigene la toate trei stadiile- patrundere, amplificare, dezvoltarte. Ca antioxidant puternic pentru intarirea generala a sanatatii, cu scopul de profilaxie a diferitelor imbolnaviri serioase, profilaxia si tratarea bolilor actinice, la fel si in perioada radioterapiei. Profilaxia si tratarea in combinatie cu metodele medicinei oficiale - bolilor oncologice duce la o reabilitare mai completa si mai eficienta.
• Imbunatatirea si intarirea sanatatii. Curata organismul de radicalii liberi. RL se formeaza ca rezultat al practicarii active a sportului, din cauza fumatului, inspirarea (inhalarea) substantelor chimice otravitoare, stat mult la soare etc. RL sunt cauza imbolnavirilor cronice si maligne, inclusiv a multor tipuri de boli cancerigene, cataractei, imbolnavirilor cardiologice si accelerarea procesului de imbatranire.
• Sustinerea calitatii functionale normale a trombocitelor ce permite sa scada nivelul de vascozitate a sangelui, asigurandu-se o mai mare fluiditate a sangelui in vase.
• Amplificarea vitalitatii celulelor normale si sanatoase ale organismului.
• Profilaxia si tratarea imbolnavirilor cardiovasculare, inclusiv infarct , insuficienta coronariana (in combinatie cu metodele mediciniei oficiale), component indispensabil pentru actiunile de reabilitare.
• Pentru profilaxia si tratarea aterosclerozei si controlului nivelului de colesterol in sange – cel mai bun “curatator al vaselor”
• Profilaxia si tratarea dilatarii varicoase a venelor si tromboflebitelor , la fel si profilaxia hemoragiilor in timpul traumelor ( ex. sportivi)
• Profilaxia si tratarea bolilor alergice de orice provenienta
• Profilaxia si tratarea retinopatiei (afectarea retinei oculare), in cazul diabetului, hipertensiunii oculare si a altor boli oculare, imbunatatirea acuitatii vizuale .
• Imbunatatirea memoriei, in special la bolnavii cu ateroscleroza a vaselor cerebrale, incetinirea proceselor de imbatranire
• Inlaturarea efectelor cauzate de stresul de orice etiologie , intarirea rezistentei la stress.
• Mijloc cosmetic, ingerat pe cale bucala, mentine pielea tanara o vreme mai indelungata, la fel si restabilirea pielii uscative (ii reda elasticitatea)
• Mijloc antiinflamator si anestezic, in cazul osteoartrozei si artritelor reumatice, pentru restabilirea intregului proces de miscari in articulatii, in special in perioada de reabilitare dupa fracturi, traume si a altor boli a aparatului locomotor
CONTRAINDICATII: Pentru copii pana la 16 ani – numai dupa o consultatie cu specialistul
MOD DE UTILIZARE:
• Pe stomacul gol, cu 30 de minute pana la pranz sau intre mese a se bea cu 1 pahar de apa curata, cruda (plata), calda cu pH 7,0-7,4.
• Holican se va folosi dupa folosirea preparatelor Biocalciu , Chitosan si Cordiceps, apoi concomitent timp de 7-10 zile cu scop profilactic.
• Holican se administreaza cate 1 capsula/zi
• In cazul starilor acute, imbolnavirilor oncologice, folosirea Biocalciului, Chitosanului, Cordicepsului si a Holicanului se face concomitent, incepand cu 1-2 capsule timp de 7 zile, pe urma cate 2 capsule, pana la finele cursului de vindecare.
FORMA DE PREZENTARE: 60 capsule/cutie
MAGIC POEM
Mistreţul cu colţi de argint
de Ştefan Augustin Doinaş
Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin hăţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:
- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...
- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...
Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.
Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...
- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...
- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...
- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.
Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.
- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...
- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.
Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.
de Ştefan Augustin Doinaş
Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin hăţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:
- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...
- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...
Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.
Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...
- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...
- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.
Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...
- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.
Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.
- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...
- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.
Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.
luni, 14 ianuarie 2008
SMILE WITH ME 32
Sotia catre sot:
- Dragul meu, ce preferi, o femeie frumoasa sau una inteligenta?
- Nici una, nici alta, stii doar ca eu te iubesc numai pe tine.
Ea: - Maine aniversam 30 de ani de casnicie. Ce zici, sa taiem porcul?
El: - De ce, nu e vina lui.
I: Care-i definitia fidelitatii?
R: Ratarea unei ocazii.
Un invitat catre vecina sa:
- Sampania va face frumoasa.
- Dar n-am baut nici o cupa!
- Se poate, dar eu sunt la a 12-a.
Niste turisti la tara:
Ea: - Iubitule, peisajul asta ma lasa muta.
El: - Perfect, atunci campam aici.
Intr-o intersectie, un BMW ii taie calea unui Trabant care avea prioritate. Tipul cu Trabantul se ia dupa BMW si la urmatorul semafor il ajunge din urma si, dezamagit, ii zice:
- Hai ma, ce naiba! Daca nici noi astia cu masini nemtesti nu ne putem intelege..
In armata, soldatii sunt scosi la program administrativ in gradina unitatii.
Caporalul, cu un aer satisfacut:
- Asa, toata lumea ia cate o lopata si treceti la sapat! Inainte de asta... E vreunul printre voi care se pricepe la algebra?
- Eu, sa traiti ... Sunt student la matematica-fizica, domnule caporal.
- Bravo. Atunci arunca dracului lopata aia, ca nu-i de tine.
Soldatul, usurat, arunca lopata cu o mina vesela.
Caporalul continua:
- Si pune mana pe hârleţ. Tu vei extrage radacinile!
- Cred ca pietonul asta e sinucigas. De zece minute fuge in fata masinii. Ce sa fac?
- Coboara de pe trotuoar ....
A doua lectie a unei tinere la scoala de soferi. Instructorul:
- Domnisoara, va rog sa porniti motorul.
- Pana la sfarsit?
- Cum adica? Nu inteleg.
- Pai ... ca sa se porneasca sau numai sa se aprinda beculetele?
- Dragul meu, ce preferi, o femeie frumoasa sau una inteligenta?
- Nici una, nici alta, stii doar ca eu te iubesc numai pe tine.
Ea: - Maine aniversam 30 de ani de casnicie. Ce zici, sa taiem porcul?
El: - De ce, nu e vina lui.
I: Care-i definitia fidelitatii?
R: Ratarea unei ocazii.
Un invitat catre vecina sa:
- Sampania va face frumoasa.
- Dar n-am baut nici o cupa!
- Se poate, dar eu sunt la a 12-a.
Niste turisti la tara:
Ea: - Iubitule, peisajul asta ma lasa muta.
El: - Perfect, atunci campam aici.
Intr-o intersectie, un BMW ii taie calea unui Trabant care avea prioritate. Tipul cu Trabantul se ia dupa BMW si la urmatorul semafor il ajunge din urma si, dezamagit, ii zice:
- Hai ma, ce naiba! Daca nici noi astia cu masini nemtesti nu ne putem intelege..
In armata, soldatii sunt scosi la program administrativ in gradina unitatii.
Caporalul, cu un aer satisfacut:
- Asa, toata lumea ia cate o lopata si treceti la sapat! Inainte de asta... E vreunul printre voi care se pricepe la algebra?
- Eu, sa traiti ... Sunt student la matematica-fizica, domnule caporal.
- Bravo. Atunci arunca dracului lopata aia, ca nu-i de tine.
Soldatul, usurat, arunca lopata cu o mina vesela.
Caporalul continua:
- Si pune mana pe hârleţ. Tu vei extrage radacinile!
- Cred ca pietonul asta e sinucigas. De zece minute fuge in fata masinii. Ce sa fac?
- Coboara de pe trotuoar ....
A doua lectie a unei tinere la scoala de soferi. Instructorul:
- Domnisoara, va rog sa porniti motorul.
- Pana la sfarsit?
- Cum adica? Nu inteleg.
- Pai ... ca sa se porneasca sau numai sa se aprinda beculetele?
HOTEL
HOTEL
In hotelul Belvedere sunt camere simple si duble. Intr-o zi, 25 de clienti (singuri sau perechi) au ocupat toate camerele. In alta zi, 33 de clienti (singuri sau perechi) au ocupat, din nou, toate camerele. Care este numarul minim de camere din hotel ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Pt. ca 33>25, atunci:
33 - 1 = 32
32 : 2 = 16
16 + 1 = 17 (numar min de camere)
Verificare
33=16*2+1*1 si 16+1=17
25=8*2+9*1 si 8+9=17
33 si 25 sunt nr. fara sot, deci e cate un client singur.
Ca sa aflu numarul minim de camere, atunci iau cazul in care camerele cu doua paturi sunt in numar maxim.
33=16*2+1*1 si 16+1=17, adica sunt:
- 16 camere cu doua paturi (sau pat dublu) ocupate de cate 2 persoane=> 16*2=32 persoane,
- 1 camera cu un pat ocupata de o persoana.
25=8*2+9*1 si 8+9=17, adica sunt:
- 8 camere cu doua paturi ocupate de 8*2=16 persoane,
- 8 camere cu doua paturi ocupate de 8*1=8 persoane,
- 1 camara cu un pat ocupata de o persoana.
In hotelul Belvedere sunt camere simple si duble. Intr-o zi, 25 de clienti (singuri sau perechi) au ocupat toate camerele. In alta zi, 33 de clienti (singuri sau perechi) au ocupat, din nou, toate camerele. Care este numarul minim de camere din hotel ?
SOLUŢIA PROBLEMEI
Pt. ca 33>25, atunci:
33 - 1 = 32
32 : 2 = 16
16 + 1 = 17 (numar min de camere)
Verificare
33=16*2+1*1 si 16+1=17
25=8*2+9*1 si 8+9=17
33 si 25 sunt nr. fara sot, deci e cate un client singur.
Ca sa aflu numarul minim de camere, atunci iau cazul in care camerele cu doua paturi sunt in numar maxim.
33=16*2+1*1 si 16+1=17, adica sunt:
- 16 camere cu doua paturi (sau pat dublu) ocupate de cate 2 persoane=> 16*2=32 persoane,
- 1 camera cu un pat ocupata de o persoana.
25=8*2+9*1 si 8+9=17, adica sunt:
- 8 camere cu doua paturi ocupate de 8*2=16 persoane,
- 8 camere cu doua paturi ocupate de 8*1=8 persoane,
- 1 camara cu un pat ocupata de o persoana.
MAGIC POEM
LUCEAFĂRUL
de Mihai Eminescu
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.
Din umbra falnicelor bolţi
Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul aşteaptă.
Privea în zare cum pe mări
Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări
Corăbii negre duce.
Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.
Cum ea pe coate-şi răzima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se împle.
Şi cât de viu s-aprinde el
În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.
Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.
Şi când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;
Şi din oglindă luminiş
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină:
- O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu ? Vină !
Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează !
El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;
Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.
Uşor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestrei
Şi ţine-n mână un toiag
Încununat cu trestii.
Părea un tânăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.
Iar umbra feţei străvezii
E albă ca de ceară -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ţi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Şi mumă-mea e marea.
Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Şi m-am născut din ape.
O, vin ! odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Şi toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.
- O, eşti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;
Străin la vorbă şi la port,
Luceşti fără de viaţă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă.
Trecu o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.
Ea trebui de el în somn
Aminte să-şi aducă
Şi dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă:
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează !
Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;
În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Şi din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;
Pe negre viţele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.
Din negru giulgi se desfăşor
Marmoreele braţe,
El vine trist şi gânditor
Şi palid e la faţă;
Dar ochii mari şi minunaţi
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saţ
Şi pline de-ntuneric.
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;
O, vin odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
O, vin , în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decît ele.
- O, eşti frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată !
Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Şi ochii mari şi grei mă dor,
Privirea ta mă arde.
- Dar cum ai vrea să mă cobor ?
Au nu-nţelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Şi tu eşti muritoare ?
- Nu caut vorbe pe ales,
Nici ştiu cum aş începe -
Deşi vorbeşti pe înţeles,
Eu nu te pot pricepe;
Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine,
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine.
- Tu-mi cei chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să ştii asemenea
Cât te iubesc de tare;
Da, mă voi naşte din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.
Şi se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.
În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,
Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori şi de pripas,
Dar îndrăzneţ cu ochii,
Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furişează pânditor
Privind la Cătălina.
Dar ce frumoasă se făcu
Şi mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ţi încerci norocul.
Şi-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
- Da ce vrei, mări Cătălin ?
Ia du-t de-ţi vezi de treabă.
- Ce voi ? Aş vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeauna,
Să râzi mai bine şi să-mi dai
O gură, numai una.
- Dar nici nu ştiu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe -
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte.
- Dacă nu ştii, ţi-aş arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binişorul.
Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele laţul,
Când ţi-oi întinde braţul stâng
Să mă cuprinzi cu braţul;
Şi ochii tăi nemişcători
Sub ochii mei rămâie...
De te înalţ de subsuori
Te-nalţă din călcâie;
Când faţa mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu faţa,
Să ne privim nesăţios
Şi dulce toată viaţa;
Şi ca să-ţi fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăşi mă sărută.
Ea-l asculta pe copilaş
Uimită şi distrasă,
Şi ruşinos şi drăgălaş,
Mai nu vrea, mai se lasă,
Şi-i zise-ncet: - Încă de mic
Te cunoşteam pe tine,
Şi guraliv şi de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...
Dar un luceafăr, răsărit
Din liniştea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătăţii mării;
Şi tainic genele le plec,
Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;
Luceşte cu-n amor nespus,
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalţă tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.
Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
În veci îl voi iubi şi-n veci
Va rămânea departe...
De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca nişte stepe,
Dar nopţile-s de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai pot pricepe.
- Tu eşti copilă, asta e...
Hai ş-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Şi nu ne-or şti de nume,
Căci amândoi vom fi cuminţi,
Vom fi voioşi şi teferi,
Vei pierde dorul de părinţi
Şi visul de luceferi.
Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger ne-ntrerupt
Rătăcitor prin ele.
Şi din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentîi,
Cum izvorau lumine;
Cum izvorând îl înconjor
Ca nişte mări, de-a-notul...
El zboară, gând purtat de dor,
Pîn piere totul, totul;
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte.
Nu e nimic şi totuşi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemenea
Uitării celei oarbe.
- De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;
O, cere-mi, Doamne, orice preţ,
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieţi
Şi dătător de moarte;
Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...
Din chaos, Doamne-am apărut
Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut,
Mi-e sete de repaos.
- Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne şi minuni
Care n-au chip şi nume;
Tu vrei un om să te socoţi,
Cu ei să te asameni ?
Dar piară oamenii cu toţi,
S-ar naşte iarăşi oameni.
Ei numai doar durează-n vânt
Deşerte idealuri -
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;
Ei doar au stele cu noroc
Şi prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Şi nu cunoaştem moarte.
Din sânul vecinicului ieri
Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare;
Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paşte,
Căci toţi se nasc spre a muri
Şi mor spre a se naşte.
Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvântul meu dintâi -
Să-ţi dau înţelepciune ?
Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munţii cu păduri
Şi insulele-n mare ?
Vrei poate-n faptă să arăţi
Dreptate şi tărie ?
Ţi-aş da pământul în bucăţi
Să-l faci împărăţie.
Îţi dau catarg lângă catarg,
Oştiri spre a străbate
Pământu-n lung şi marea-n larg,
Dar moartea nu se poate...
Şi pentru cine vrei să mori ?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Şi vezi ce te aşteaptă.
În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,
Lumina şi-o revarsă.
Căci este sara-n asfinţit
Şi noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniştit
Şi tremurând din apă
Şi împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub şirul lung de mândri tei
Şedeau doi tineri singuri:
- O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Şi negrăit de dulce;
Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă linişte de veci
Pe noaptea mea de patimi.
Şi de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci eşti iubirea mea dentîi
Şi visul meu din urmă.
Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor faţă;
Abia un braţ pe gât i-a pus
Şi ea l-a prins în braţe...
Miroase florile-argintii
Şi cad, o dulce ploaie,
Pe creştetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.
Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Şi-ncetişor
Dorinţele-i încrede:
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează !
El tremură ca alte dăţi
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul ?
Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.
de Mihai Eminescu
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
Şi era una la părinţi
Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi
Şi luna între stele.
Din umbra falnicelor bolţi
Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ
Luceafărul aşteaptă.
Privea în zare cum pe mări
Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări
Corăbii negre duce.
Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade dragă fata.
Cum ea pe coate-şi răzima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui şi inima
Şi sufletu-i se împle.
Şi cât de viu s-aprinde el
În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.
Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.
Şi când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;
Şi din oglindă luminiş
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină:
- O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu ? Vină !
Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează !
El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;
Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.
Uşor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestrei
Şi ţine-n mână un toiag
Încununat cu trestii.
Părea un tânăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.
Iar umbra feţei străvezii
E albă ca de ceară -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ţi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Şi mumă-mea e marea.
Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Şi m-am născut din ape.
O, vin ! odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Şi toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.
- O, eşti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;
Străin la vorbă şi la port,
Luceşti fără de viaţă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă.
Trecu o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.
Ea trebui de el în somn
Aminte să-şi aducă
Şi dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă:
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează !
Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;
În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Şi din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;
Pe negre viţele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.
Din negru giulgi se desfăşor
Marmoreele braţe,
El vine trist şi gânditor
Şi palid e la faţă;
Dar ochii mari şi minunaţi
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saţ
Şi pline de-ntuneric.
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;
O, vin odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
O, vin , în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decît ele.
- O, eşti frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată !
Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Şi ochii mari şi grei mă dor,
Privirea ta mă arde.
- Dar cum ai vrea să mă cobor ?
Au nu-nţelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Şi tu eşti muritoare ?
- Nu caut vorbe pe ales,
Nici ştiu cum aş începe -
Deşi vorbeşti pe înţeles,
Eu nu te pot pricepe;
Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine,
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine.
- Tu-mi cei chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să ştii asemenea
Cât te iubesc de tare;
Da, mă voi naşte din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.
Şi se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.
În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce împle cupele cu vin
Mesenilor la masă,
Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori şi de pripas,
Dar îndrăzneţ cu ochii,
Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furişează pânditor
Privind la Cătălina.
Dar ce frumoasă se făcu
Şi mândră, arz-o focul;
Ei Cătălin, acu-i acu
Ca să-ţi încerci norocul.
Şi-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
- Da ce vrei, mări Cătălin ?
Ia du-t de-ţi vezi de treabă.
- Ce voi ? Aş vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeauna,
Să râzi mai bine şi să-mi dai
O gură, numai una.
- Dar nici nu ştiu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe -
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte.
- Dacă nu ştii, ţi-aş arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binişorul.
Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele laţul,
Când ţi-oi întinde braţul stâng
Să mă cuprinzi cu braţul;
Şi ochii tăi nemişcători
Sub ochii mei rămâie...
De te înalţ de subsuori
Te-nalţă din călcâie;
Când faţa mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu faţa,
Să ne privim nesăţios
Şi dulce toată viaţa;
Şi ca să-ţi fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăşi mă sărută.
Ea-l asculta pe copilaş
Uimită şi distrasă,
Şi ruşinos şi drăgălaş,
Mai nu vrea, mai se lasă,
Şi-i zise-ncet: - Încă de mic
Te cunoşteam pe tine,
Şi guraliv şi de nimic,
Te-ai potrivi cu mine...
Dar un luceafăr, răsărit
Din liniştea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătăţii mării;
Şi tainic genele le plec,
Căci mi le împle plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;
Luceşte cu-n amor nespus,
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalţă tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.
Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte...
În veci îl voi iubi şi-n veci
Va rămânea departe...
De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca nişte stepe,
Dar nopţile-s de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai pot pricepe.
- Tu eşti copilă, asta e...
Hai ş-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Şi nu ne-or şti de nume,
Căci amândoi vom fi cuminţi,
Vom fi voioşi şi teferi,
Vei pierde dorul de părinţi
Şi visul de luceferi.
Porni luceafărul. Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele -
Părea un fulger ne-ntrerupt
Rătăcitor prin ele.
Şi din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentîi,
Cum izvorau lumine;
Cum izvorând îl înconjor
Ca nişte mări, de-a-notul...
El zboară, gând purtat de dor,
Pîn piere totul, totul;
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte.
Nu e nimic şi totuşi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemenea
Uitării celei oarbe.
- De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;
O, cere-mi, Doamne, orice preţ,
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieţi
Şi dătător de moarte;
Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...
Din chaos, Doamne-am apărut
Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut,
Mi-e sete de repaos.
- Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne şi minuni
Care n-au chip şi nume;
Tu vrei un om să te socoţi,
Cu ei să te asameni ?
Dar piară oamenii cu toţi,
S-ar naşte iarăşi oameni.
Ei numai doar durează-n vânt
Deşerte idealuri -
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;
Ei doar au stele cu noroc
Şi prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc,
Şi nu cunoaştem moarte.
Din sânul vecinicului ieri
Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare;
Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paşte,
Căci toţi se nasc spre a muri
Şi mor spre a se naşte.
Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvântul meu dintâi -
Să-ţi dau înţelepciune ?
Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munţii cu păduri
Şi insulele-n mare ?
Vrei poate-n faptă să arăţi
Dreptate şi tărie ?
Ţi-aş da pământul în bucăţi
Să-l faci împărăţie.
Îţi dau catarg lângă catarg,
Oştiri spre a străbate
Pământu-n lung şi marea-n larg,
Dar moartea nu se poate...
Şi pentru cine vrei să mori ?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Şi vezi ce te aşteaptă.
În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Şi, ca şi-n ziua cea de ieri,
Lumina şi-o revarsă.
Căci este sara-n asfinţit
Şi noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniştit
Şi tremurând din apă
Şi împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub şirul lung de mândri tei
Şedeau doi tineri singuri:
- O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Şi negrăit de dulce;
Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă linişte de veci
Pe noaptea mea de patimi.
Şi de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci eşti iubirea mea dentîi
Şi visul meu din urmă.
Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor faţă;
Abia un braţ pe gât i-a pus
Şi ea l-a prins în braţe...
Miroase florile-argintii
Şi cad, o dulce ploaie,
Pe creştetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.
Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Şi-ncetişor
Dorinţele-i încrede:
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează !
El tremură ca alte dăţi
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul ?
Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.
duminică, 13 ianuarie 2008
SMILE WITH ME 31
Un scotian care avea o sticla de whisky in buzunarul de la pantaloni se impiedica pe scari.
Cand isi revine, pune mana pe buzunarul unde era sticla si simte ceva ud:
- Sper ca e sange!!!
La popota unei unitati militare era scris:
"Bautura ucide incet, dar sigur". A doua zi, o mana necunoscuta schimba afisul.
"Soldatii nu se tem de moarte".
Trei lilieci pe-o creanga. Primul zboara, dupa o ora vine inapoi, plin de sange, si intreaba:
- Vedeti turma aia de vaci? Praf am facut-o.
Al doilea zboara si dupa 30 de minute vine inapoi plin de sange:
- Vedeti turma aia de miei? Praf i-am facut.
Al treilea zboara, dupa doua minute vine inapoi plin de sange:
- Vedeti turnul de biserica? DA, raspund ceilalti.
Eu nu l-am vazut, zise el.
Ce este o diagonala, intreaba profesorul de matematica.
- Nu stiu, domnule profesor.
- Diagonala este o linie care seamana cu tine: da din colt in colt!
- Elev, spune-mi un lichid care nu ingheata!
- Apa fierbinte, domnule profesor!
- Care este deosebirea intre fulger si electricitate?
- Fulgerul e gratis, pe cand electricitatea e pe bani!
- De ce caietul tau de teme la artimetica este gol?
- Este caietul pentru calcule mintale, domnule invatator!
La lectia de muzica:
- Domnule profesor, mama mea sustine ca am voce.
- Nu conteaza ce sustine mama ta.... Vecinii ce zic?
- Spuneti-mi, copii, cum se numesc vietuitoarele care traiesc si pe apa si pe uscat?
- Marinari!
- V-am dat sa scrieti o compunere despre lapte pe patru pagini! Tu de ce ai scris numai una?
- Eu am scris despre laptele condensat!
Cand isi revine, pune mana pe buzunarul unde era sticla si simte ceva ud:
- Sper ca e sange!!!
La popota unei unitati militare era scris:
"Bautura ucide incet, dar sigur". A doua zi, o mana necunoscuta schimba afisul.
"Soldatii nu se tem de moarte".
Trei lilieci pe-o creanga. Primul zboara, dupa o ora vine inapoi, plin de sange, si intreaba:
- Vedeti turma aia de vaci? Praf am facut-o.
Al doilea zboara si dupa 30 de minute vine inapoi plin de sange:
- Vedeti turma aia de miei? Praf i-am facut.
Al treilea zboara, dupa doua minute vine inapoi plin de sange:
- Vedeti turnul de biserica? DA, raspund ceilalti.
Eu nu l-am vazut, zise el.
Ce este o diagonala, intreaba profesorul de matematica.
- Nu stiu, domnule profesor.
- Diagonala este o linie care seamana cu tine: da din colt in colt!
- Elev, spune-mi un lichid care nu ingheata!
- Apa fierbinte, domnule profesor!
- Care este deosebirea intre fulger si electricitate?
- Fulgerul e gratis, pe cand electricitatea e pe bani!
- De ce caietul tau de teme la artimetica este gol?
- Este caietul pentru calcule mintale, domnule invatator!
La lectia de muzica:
- Domnule profesor, mama mea sustine ca am voce.
- Nu conteaza ce sustine mama ta.... Vecinii ce zic?
- Spuneti-mi, copii, cum se numesc vietuitoarele care traiesc si pe apa si pe uscat?
- Marinari!
- V-am dat sa scrieti o compunere despre lapte pe patru pagini! Tu de ce ai scris numai una?
- Eu am scris despre laptele condensat!
Basm tătărăsc - Căluţul orb
CĂLUŢUL ORB
basm tătărăsc
De mult de tot, pe când nici bunicii noştri nu se născuseră, exista pe malul mării un bogat târg slav. Vineta.
Şi în acest târg trăia un negustor bogat, pe nume Althom, ale cărui vase încărcate cu bogăţii străbăteau mările în lung şi-n lat.
Althom era foarte bogat şi trăia înconjurat de lux: poate chiar numele lui, care înseamnă „totul-acasă”, se născuse din faptul că la el acasă se găsea tot ce era mai bun şi mai preţios pe lume, în vremea aceea.
Stăpânul, soţia şi copiii lui mâncau din vase de aur şi argint şi se îmbrăcau numai blănuri de samur şi în brocart.
În grajdurile lui Althom erau mulţi cai frumoşi.
Dar în toate aceste grajduri şi nici în toată Vineta nu găseai un cal mai iute sau mai frumos decât Iute-ca-Vântul; aşa se numea calul favorit al lui Althom, datorită iuţelii cu care alerga.
În afară de el, nimeni nu îndrăznea să urce pe Iute-ca-Vântul şi nici Althom nu călărea alt cal în afară de el.
Întorcându-se odată în Vineta, dintr-una din călătoriile sale, negustorul trebui să străbată, pe calul lui favorit, o pădure mare şi întunecată.
Se lăsa seara şi pădurea era foarte deasă, iar vântul înclina vârfurile brazilor înalţi.
Negustorul mergea la pas ca să-şi odihnească armăsarul obosit de călătoria lungă.
Deodată, ca din pământ apărură şase bărbaţi voinici, cu feţe fioroase, topoare şi cuţite.
Trei erau călare şi trei pe jos, iar doi dintre hoţi prinseră calul de hăţuri.
Dacă ar fi călărit un alt cal, iar nu pe Iute-ca Vântul, bogatul Althom n-ar mai fi văzut niciodată Vineta.
Cum simţi o mână străină pe hăţuri, calul ţâşni ca din puşcă, iar pieptul său larg îi doborî la pământ pe cei care îl ţineau de hăţuri, îl călcă în copite pe al treilea, care încercă să-i aţină calea cu suliţa în mână şi o luă la fugă ca gândul.
Hoţii călare încercară să-l urmărească şi, deşi caii lor erau puternici, cum l-ar fi putut prinde din urmă pe armăsarul lui Althom?
În ciuda oboselii, Iute-ca Vântul alergă ca săgeata şi îi lăsă în urmă pe hoţii furioşi.
O jumătate de oră mai târziu Althom intra în oraşul natal, Vineta, călare pe viteazul său armăsar.
Descălecând de pe calul ale cărui picioare tremurau de oboseală, negustorul îi îmbrăţişă grumazul asudat şi jură că, indiferent ce se va întâmpla, niciodată nu-l va vinde sau dărui, indiferent cât de bătrân ar fi fost, şi să-i dea în fiecare zi trei măsuri din cel mai bun orz, până când va muri.
Dar, cum Althom se grăbi, să-şi întâlnească soţia şi copiii, nu mai avu grijă de calul obosit, nu-l lăsă să se liniştească şi îl duse la adăpat prea curând.
Din ziua aceea Iute-ca-Vântul se îmbolnăvi, picioarele îi slăbiră şi, în cele din urmă, orbi.
Tare se mai supără negustorul şi, timp de şase luni, îşi ţinu făgăduiala: căluţul orb rămase în grajd şi primi în fiecare zi trei măsuri din cel mai bun orz.
Apoi Althom îşi cumpără un alt cal şi, şase luni mai târziu, îşi zise că nu mai avea rost să dea unui cal orb şi bun de nimic trei măsuri de orz şi porunci să i se dea două.
Căluţul cel orb era încă tânăr şi mai trebuia, deci, hrănit multă vreme, aşa că începură să-i dea o singură măsură de orz pe zi.
În cele din urmă, negustorul hotărî că şi atât era prea mult şi porunci ca lui Iute-ca-Vântul să i se scoată frâul şi să fie dat afară, ca să nu mai ocupe loc de pomană în grajd.
Rândaşii mânară cu un băţ calul afară pentru că dădea din copite şi nu voia să se supună.
Bietul Iute-ca-Vântul nu înţelegea ce se întâmplă şi, nevăzând şi neştiind încotro s-o apuce, rămase lângă porţi, cu capul plecat, amărât.
Se lăsă noaptea şi începu să ningă.
Pentru bietul căluţ orb fu foarte greu să doarmă pe pietrele reci şi tari.
Rămase pe loc mai multe ore, dar după o vreme i se făcu foame şi plecă în căutare de hrană.
Îşi înălţă capul şi, dorindu-şi măcar un mănunchi de paie din acoperişul prăpădit, rătăci la întâmplare, lovindu-se de colţurile caselor şi de garduri.
De la început trebuia să spunem că în Vineta, ca în mai toate vechile oraşe slave, nu domnea un prinţ, ci negustorii conduceau chiar ei, adunându-se în piaţă când trebuia să ia hotărâri importante.
Această adunare a poporului hotăra propriile treburi, împărţea dreptatea sau pedepsea pe vinovaţi.
În mijlocul târgului Vineta, în piaţa unde se ţinea de obicei adunarea, de patru stâlpi de lemn atârna un clopot care îi aduna pe oameni şi putea fi tras de oricine credea că i se făcuse o nedreptate sau dorea judecata şi protecţia poporului.
Bineînţeles, nimeni nu îndrăznea să tragă clopotul din piaţă degeaba, pentru că ştia că poporul îl va pedepsi pentru asta.
Cum rătăcea prin piaţă, căluţul orb, surd şi înfometat se lovi din întâmplare de stâlpii de care atârna clopotul şi, crezând că dăduse peste nişte paie, prinse cu dinţii de frânghia clopotului şi începu să tragă.
Clopotul dăngăni atât de tare încât, cu toate că era foarte devreme, oamenii alergară în piaţă, vrând să ştie cine cerea cu atâta stăruinţă judecata şi protecţia lor.
Toată lumea din Vineta ăl cunoştea pe Iute-ca-Vântul, ştia că salvase stăpânului său care promisese că îl va îngriji până la moarte.
Rămaseră, deci, înmărmuriţi când îl văzură pe bietul căluţ orb, înfometat, tremurând de frig şi acoperit de zăpadă, în mijlocul peţii.
În curând îşi dădură seama ce se întâmplase şi, când oamenii aflară că bogatul Althom gonise calul care îi salvase viaţa, hotărâră cu toţii că Iute-ca-Vântul trăsese pe bună dreptate frânghia clopotului.
Îl chemară pe negustorul cel nerecunoscător în piaţă şi, în ciuda încercărilor lui de a se apăra, îi porunciră să-l îngrijească pe Iute-ca-Vântul ca şi până atunci şi să-i dea de mâncare până în ziua în care va muri.
Numiră, de asemenea, o persoană care să aibă grijă ca pedeapsa să fie îndeplinită cum se cuvine, iar sentinţa fu săpată în piatră, ca toată lumea să îşi amintească de această întâmplare din piaţa adunării.
basm tătărăsc
De mult de tot, pe când nici bunicii noştri nu se născuseră, exista pe malul mării un bogat târg slav. Vineta.
Şi în acest târg trăia un negustor bogat, pe nume Althom, ale cărui vase încărcate cu bogăţii străbăteau mările în lung şi-n lat.
Althom era foarte bogat şi trăia înconjurat de lux: poate chiar numele lui, care înseamnă „totul-acasă”, se născuse din faptul că la el acasă se găsea tot ce era mai bun şi mai preţios pe lume, în vremea aceea.
Stăpânul, soţia şi copiii lui mâncau din vase de aur şi argint şi se îmbrăcau numai blănuri de samur şi în brocart.
În grajdurile lui Althom erau mulţi cai frumoşi.
Dar în toate aceste grajduri şi nici în toată Vineta nu găseai un cal mai iute sau mai frumos decât Iute-ca-Vântul; aşa se numea calul favorit al lui Althom, datorită iuţelii cu care alerga.
În afară de el, nimeni nu îndrăznea să urce pe Iute-ca-Vântul şi nici Althom nu călărea alt cal în afară de el.
Întorcându-se odată în Vineta, dintr-una din călătoriile sale, negustorul trebui să străbată, pe calul lui favorit, o pădure mare şi întunecată.
Se lăsa seara şi pădurea era foarte deasă, iar vântul înclina vârfurile brazilor înalţi.
Negustorul mergea la pas ca să-şi odihnească armăsarul obosit de călătoria lungă.
Deodată, ca din pământ apărură şase bărbaţi voinici, cu feţe fioroase, topoare şi cuţite.
Trei erau călare şi trei pe jos, iar doi dintre hoţi prinseră calul de hăţuri.
Dacă ar fi călărit un alt cal, iar nu pe Iute-ca Vântul, bogatul Althom n-ar mai fi văzut niciodată Vineta.
Cum simţi o mână străină pe hăţuri, calul ţâşni ca din puşcă, iar pieptul său larg îi doborî la pământ pe cei care îl ţineau de hăţuri, îl călcă în copite pe al treilea, care încercă să-i aţină calea cu suliţa în mână şi o luă la fugă ca gândul.
Hoţii călare încercară să-l urmărească şi, deşi caii lor erau puternici, cum l-ar fi putut prinde din urmă pe armăsarul lui Althom?
În ciuda oboselii, Iute-ca Vântul alergă ca săgeata şi îi lăsă în urmă pe hoţii furioşi.
O jumătate de oră mai târziu Althom intra în oraşul natal, Vineta, călare pe viteazul său armăsar.
Descălecând de pe calul ale cărui picioare tremurau de oboseală, negustorul îi îmbrăţişă grumazul asudat şi jură că, indiferent ce se va întâmpla, niciodată nu-l va vinde sau dărui, indiferent cât de bătrân ar fi fost, şi să-i dea în fiecare zi trei măsuri din cel mai bun orz, până când va muri.
Dar, cum Althom se grăbi, să-şi întâlnească soţia şi copiii, nu mai avu grijă de calul obosit, nu-l lăsă să se liniştească şi îl duse la adăpat prea curând.
Din ziua aceea Iute-ca-Vântul se îmbolnăvi, picioarele îi slăbiră şi, în cele din urmă, orbi.
Tare se mai supără negustorul şi, timp de şase luni, îşi ţinu făgăduiala: căluţul orb rămase în grajd şi primi în fiecare zi trei măsuri din cel mai bun orz.
Apoi Althom îşi cumpără un alt cal şi, şase luni mai târziu, îşi zise că nu mai avea rost să dea unui cal orb şi bun de nimic trei măsuri de orz şi porunci să i se dea două.
Căluţul cel orb era încă tânăr şi mai trebuia, deci, hrănit multă vreme, aşa că începură să-i dea o singură măsură de orz pe zi.
În cele din urmă, negustorul hotărî că şi atât era prea mult şi porunci ca lui Iute-ca-Vântul să i se scoată frâul şi să fie dat afară, ca să nu mai ocupe loc de pomană în grajd.
Rândaşii mânară cu un băţ calul afară pentru că dădea din copite şi nu voia să se supună.
Bietul Iute-ca-Vântul nu înţelegea ce se întâmplă şi, nevăzând şi neştiind încotro s-o apuce, rămase lângă porţi, cu capul plecat, amărât.
Se lăsă noaptea şi începu să ningă.
Pentru bietul căluţ orb fu foarte greu să doarmă pe pietrele reci şi tari.
Rămase pe loc mai multe ore, dar după o vreme i se făcu foame şi plecă în căutare de hrană.
Îşi înălţă capul şi, dorindu-şi măcar un mănunchi de paie din acoperişul prăpădit, rătăci la întâmplare, lovindu-se de colţurile caselor şi de garduri.
De la început trebuia să spunem că în Vineta, ca în mai toate vechile oraşe slave, nu domnea un prinţ, ci negustorii conduceau chiar ei, adunându-se în piaţă când trebuia să ia hotărâri importante.
Această adunare a poporului hotăra propriile treburi, împărţea dreptatea sau pedepsea pe vinovaţi.
În mijlocul târgului Vineta, în piaţa unde se ţinea de obicei adunarea, de patru stâlpi de lemn atârna un clopot care îi aduna pe oameni şi putea fi tras de oricine credea că i se făcuse o nedreptate sau dorea judecata şi protecţia poporului.
Bineînţeles, nimeni nu îndrăznea să tragă clopotul din piaţă degeaba, pentru că ştia că poporul îl va pedepsi pentru asta.
Cum rătăcea prin piaţă, căluţul orb, surd şi înfometat se lovi din întâmplare de stâlpii de care atârna clopotul şi, crezând că dăduse peste nişte paie, prinse cu dinţii de frânghia clopotului şi începu să tragă.
Clopotul dăngăni atât de tare încât, cu toate că era foarte devreme, oamenii alergară în piaţă, vrând să ştie cine cerea cu atâta stăruinţă judecata şi protecţia lor.
Toată lumea din Vineta ăl cunoştea pe Iute-ca-Vântul, ştia că salvase stăpânului său care promisese că îl va îngriji până la moarte.
Rămaseră, deci, înmărmuriţi când îl văzură pe bietul căluţ orb, înfometat, tremurând de frig şi acoperit de zăpadă, în mijlocul peţii.
În curând îşi dădură seama ce se întâmplase şi, când oamenii aflară că bogatul Althom gonise calul care îi salvase viaţa, hotărâră cu toţii că Iute-ca-Vântul trăsese pe bună dreptate frânghia clopotului.
Îl chemară pe negustorul cel nerecunoscător în piaţă şi, în ciuda încercărilor lui de a se apăra, îi porunciră să-l îngrijească pe Iute-ca-Vântul ca şi până atunci şi să-i dea de mâncare până în ziua în care va muri.
Numiră, de asemenea, o persoană care să aibă grijă ca pedeapsa să fie îndeplinită cum se cuvine, iar sentinţa fu săpată în piatră, ca toată lumea să îşi amintească de această întâmplare din piaţa adunării.
Costel
Costel
Costel face urmatorul calcul: inmulteste numarul de la pantofi cu 5, aduna 17, inmulteste suma obtinuta cu 20, scade anul de nastere, aduna anul in care suntem si obtine 4154. Ce numar are la pantofi ?
Soluţia problemei
x=nr pantof
y=anul de nastere
Ecuatia este 20(5x+17)-y+2006=4154
Dupa ce se fac niste calcule simple se obtine ecuatia echivalenta
100x=1808+y
Din ultima ecuatie am dedus ca 1808+y e multiplu de 100, deci trebuie sa se termine cu 00 (asta in cazul in care Costel are număr intreg la pantof) si ca y<2000 (altfel, Costel nu ar putea face calcule, pentru ca ar avea mai puţin de 6 ani) ceea ce inseamna ca y este 1900 si ceva, adica este de forma 19ab.
1808+19ab=_ _00, deci b=2 si a=9, deci y=1992 si 1808+y=3800
Ne intoarcem la 100x=1808+y si obtinem ca 100x=3800 si x=38
O alta soluţie
Presupunem ca numărul de la pantofi si varsta lui Costel sunt doua numere naturale de doua cifre.
Notez ab=numărul de la pantofi si xy=varsta lui Costel (unde a,b,x,y sunt cifre)
Tin cont de
(- an nastere)+(+an curent)=(+an curent)+(- an nastere)=varsta
si ecuatia problemei devine:
(5*ab + 17)*20 + xy = 4154 <=> ab00 + xy = 4154 - 340 <=>
<=> abxy = 3814 <=> ab=38 (nr. pantofi) si xy=14 (varsta).
Costel face urmatorul calcul: inmulteste numarul de la pantofi cu 5, aduna 17, inmulteste suma obtinuta cu 20, scade anul de nastere, aduna anul in care suntem si obtine 4154. Ce numar are la pantofi ?
Soluţia problemei
x=nr pantof
y=anul de nastere
Ecuatia este 20(5x+17)-y+2006=4154
Dupa ce se fac niste calcule simple se obtine ecuatia echivalenta
100x=1808+y
Din ultima ecuatie am dedus ca 1808+y e multiplu de 100, deci trebuie sa se termine cu 00 (asta in cazul in care Costel are număr intreg la pantof) si ca y<2000 (altfel, Costel nu ar putea face calcule, pentru ca ar avea mai puţin de 6 ani) ceea ce inseamna ca y este 1900 si ceva, adica este de forma 19ab.
1808+19ab=_ _00, deci b=2 si a=9, deci y=1992 si 1808+y=3800
Ne intoarcem la 100x=1808+y si obtinem ca 100x=3800 si x=38
O alta soluţie
Presupunem ca numărul de la pantofi si varsta lui Costel sunt doua numere naturale de doua cifre.
Notez ab=numărul de la pantofi si xy=varsta lui Costel (unde a,b,x,y sunt cifre)
Tin cont de
(- an nastere)+(+an curent)=(+an curent)+(- an nastere)=varsta
si ecuatia problemei devine:
(5*ab + 17)*20 + xy = 4154 <=> ab00 + xy = 4154 - 340 <=>
<=> abxy = 3814 <=> ab=38 (nr. pantofi) si xy=14 (varsta).
sâmbătă, 12 ianuarie 2008
SMILE WITH ME 30
PUNCTARE - DEPUNCTARE
In lumea dragostei, o singura regula e valabila. Sa faci femeia fericita.
Faci ceva pe placul ei, castigi puncte. Faci ceva ce nu ii place, pierzi puncte.
Nu primesti nici un punct pentru ceva la care se asteapta.
Iata un scurt ghid al sistemului de punctare:
INDATORIRI OBISNUITE
* Faci patul (+1)
* Faci patul, dar uiti pernuta decorativa (-1)
* Asezi patura peste cearseaful mototolit (-2)
* Iesi sa cumperi ceva pentru ea (+5)
* ..Pe ploaie (+8)
* ..Dar te intorci cu bere (-5)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea (+1)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, dar nu era nimic (0)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, si era ceva (+5)
* ..Ii tragi una cu facaletul (+10)
* ..Era catelul ei (-20)
EVENIMENTE SOCIALE
* Stai alaturi de ea tot timpul petrecerii (0)
* Stai alaturi de ea un timp, dupa care mergi la o vorba cu colega (-2)
* ..Pe colega o cheama Tina (-10)
* ...Tina, dansatoarea (-20)
* ..Tina are silicoane (-80)
ANIVERSARI
* O scoti la cina (+2)
* O scoti la cina, si nu este un club sport (+3)
* Ok, e un club sport (-2)
* Si e noaptea cu bufet suedez (-3)
* E un club sport, noaptea cu bufet suedez, iar pe fata ta sunt pictate culorile echipei preferate (-10)
SEARA IN ORAS
* O scoti la film (+1)
* O scoti la un film care ii place ei (+3)
* O scoti la un film care nu-ti place (+6)
* O scoti la un film care iti place tie (-2)
* ..Se numeste "Robocop" (-3)
* ..Ai mintit ca era un film despre orfani (-15)
CONDITIA FIZICA
* Ai facut burta (-15)
* Ai facut burta, dar te antrenezi sa iti revii (+10)
* Ai facut burta si treci la camasi si pantaloni mai largi (-30)
* Spui, "Nu conteaza, si tu ai" (-8000)
MAREA INTREBARE
* Ea intreaba: "M-am ingrasat?" (-5) [Da, pierzi puncte indiferent de raspuns]
* Eziti cu raspunsul (-10)
* Raspunzi, "..Unde?" (-35)
* Orice alt raspuns (-20)
COMUNICARE
* Cand vorbeste despre problemele ei, te arati interesat (0)
* Asculti, peste 30 minute (+50)
* Asculti, peste 30 minute, fara sa te uiti la TV (+500)
* Ea isi da seama ca de fapt ai adormit (-4000)
In lumea dragostei, o singura regula e valabila. Sa faci femeia fericita.
Faci ceva pe placul ei, castigi puncte. Faci ceva ce nu ii place, pierzi puncte.
Nu primesti nici un punct pentru ceva la care se asteapta.
Iata un scurt ghid al sistemului de punctare:
INDATORIRI OBISNUITE
* Faci patul (+1)
* Faci patul, dar uiti pernuta decorativa (-1)
* Asezi patura peste cearseaful mototolit (-2)
* Iesi sa cumperi ceva pentru ea (+5)
* ..Pe ploaie (+8)
* ..Dar te intorci cu bere (-5)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea (+1)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, dar nu era nimic (0)
* Te scoli din cauza unui zgomot suspect noaptea, si era ceva (+5)
* ..Ii tragi una cu facaletul (+10)
* ..Era catelul ei (-20)
EVENIMENTE SOCIALE
* Stai alaturi de ea tot timpul petrecerii (0)
* Stai alaturi de ea un timp, dupa care mergi la o vorba cu colega (-2)
* ..Pe colega o cheama Tina (-10)
* ...Tina, dansatoarea (-20)
* ..Tina are silicoane (-80)
ANIVERSARI
* O scoti la cina (+2)
* O scoti la cina, si nu este un club sport (+3)
* Ok, e un club sport (-2)
* Si e noaptea cu bufet suedez (-3)
* E un club sport, noaptea cu bufet suedez, iar pe fata ta sunt pictate culorile echipei preferate (-10)
SEARA IN ORAS
* O scoti la film (+1)
* O scoti la un film care ii place ei (+3)
* O scoti la un film care nu-ti place (+6)
* O scoti la un film care iti place tie (-2)
* ..Se numeste "Robocop" (-3)
* ..Ai mintit ca era un film despre orfani (-15)
CONDITIA FIZICA
* Ai facut burta (-15)
* Ai facut burta, dar te antrenezi sa iti revii (+10)
* Ai facut burta si treci la camasi si pantaloni mai largi (-30)
* Spui, "Nu conteaza, si tu ai" (-8000)
MAREA INTREBARE
* Ea intreaba: "M-am ingrasat?" (-5) [Da, pierzi puncte indiferent de raspuns]
* Eziti cu raspunsul (-10)
* Raspunzi, "..Unde?" (-35)
* Orice alt raspuns (-20)
COMUNICARE
* Cand vorbeste despre problemele ei, te arati interesat (0)
* Asculti, peste 30 minute (+50)
* Asculti, peste 30 minute, fara sa te uiti la TV (+500)
* Ea isi da seama ca de fapt ai adormit (-4000)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
